Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

556 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 2 cel Bätrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe?, $tefan cel Mare, loan VodS cel Viteaz, Mihai Viteazul §i alfii, pagini de adeväratä epopee in lupta dusä impotriva opresiunii sträine, pentru apärarea gliei strSmo­­§e5ti. Genial in gind ?i acfiune, mare in §irul strSluci filor voievozi §i conducätori de o§ti romäni, Mihai Viteazul, prímül fäuritor in anul 1600 al unirii sub acela^i sceptru a Tarü Romäne$ti, Transilvaniei §i Moldovei, a devenit in curgerea vremurilor — prin semnificafia mére­tei sale fapte — una dinire cele mai fascinante personalitäfi ale trecu­­tului romänesc. Realizind, in acela§i timp, unitatea §i neatirnarea fSri­­lor románé, obiective vitale pentru conservarea existenfei noastre na­tionale, actul säu — de§i cu о duratä atit de scurtä — a devenit о per­­manentä politicä nationals, luind treptat valoare de simbol al luptei de eliberare nationals. Numele marelui voievod va fi prezent in toate momentele inälfä­­toare, pe care le va trSi poporul román, dupá strSlucita epopee a Vi­teazului. Mari domnitori, ca: Matei Basarab, Mihnea al III-lea §i Serben Cantacuzino in Tara Románeascá, Vasile Lupu, Gheorghe Duca $i Di­­mitrie Cantemir in Moldova sau principii transilvSneni Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I §i II, vor cáuta, fárá succes insS, sS-i urmeze e­­xemplul. Imprejurärile le-au fost potrivnice, iar marile calitSti ale Vi­­teazului poate le lipseau, multumindu-se cu realizarea unor legáturi, mai mult sau mai pufin temporare, intre teritoriile románesti. In perioada desfá$urárilor revolutionäre din anii 1848—1849, s-a subliniat de asemenea cu deosebitS acuitate, ca о necesitate obiectiv is­­toricä, cerinfa märeafä a Unirii. InfSptuirea, in 1859, intr-o primá etapá, a Statului National román modern, prin unirea Moldovei cu Tara Románeascá, a creat condifii favorabile atit pentru о nouá organizare economicá-socialá, cit ?i pentru desfásurarea luptei pentru independents $i suveranitate nationals, po­­larizind, in perioada urmátoare, in jurul acestor mSrefe aspiratii activi­­tatea intregului popor, gindirea §i faptele ilustrelor personalitSfi romá­nesti ale perioadei. Unirea a marcat intrarea tárii intr-o nouá etapá a dezvoltSrii sale capitaliste, ridicind pe о treaptá superioarS totalitatea complexelor procese revolutionäre ale maselor muncitoare pentru eli­­berarea nationals, pentru drepturi 5i libertSfi politice ?i sociale. Unul din procesele sociale cele mai importante, care marcheazá evolutia societSfü románe§ti, in a doua jumátate a secolului XIX, este dezvoltarea §i intrarea fermá in arena viefii politice a tinerei clase a proletariatului industrial — clasa cea mai inaintatá a färii, care devine cu tot mai multá pregnanfä purtátorul celor mai revolutionäre idei ale societátii, exponentul aspirafülor vitale ale intregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre о viafá liberS $i demná, spre fáurirea unitSfü nationale 5Í cucerirea deplinei indepen­dente de stat. A?adar, dupá unirea din 1859 procesul istoric romänesc evidenfiazä cu pregnanfS faptul cä progresele inregistrate in toate domeniile de

Next

/
Oldalképek
Tartalom