Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

534 N. JURCA 14 scarä nationalä, a permis dezvoltarea $i intensificarea activitati fortelor revolutionäre ?i patriotice. In strinsä unitate, muncitorii comuni?ti, so­­ciali$ti $i fára de partid impleteau lupta pentru satisfacerea unor reven­­dicäri economice cu actiunile indreptate impotriva dictaturii, räzboiului ?i fascismului. In numeroase intreprinderi ca „Malaxa“, „Ford-Romänä“, „Lemaitre“, „Gagel“, „Mociornita“, Arsenalul Armatei, Atelierele C.F.R. „Grivita“, A.S.A.M., „Cartea romäneascä“ 5. a. din Bucure$ti, precum la о serie de intreprinderi din Re.?ita, Anina, Ferdinand, Valea Prahovei 5. a. sub influenza comitetelor de front unic, s-au desfä?urat ac^iuni re­­vendicative care, in conditiile de räzboi, imbräcau un pronuntat caracter politic70. Imediat dupä crearea Frontului Unic Muncitoresc, Partidul Social- Democrat a anuntat faptul Internationalei Socialiste ?i partidului laburist englez. О ?tire asemänätoare a fost transmisä §i presei elvetiene71. In acest fei, opinia publicä intemationalä lua act de realizarea unitätii de actiune a clasei muncitoare din Románia, de hotärirea ei de a rästurna dictatura militaro-fascistä, de a actiona in vederea intoarcerii armelor impotriva Germaniei hitleriste, de a alätura Románia coalitiei antihitle­­riste, de a restabili independenta tärii. Infäptuirea Frontului Unic Muncitoresc din aprilie 1944, in condi­­tiile grele ale ilegalitätii, a fost rezultatul unui proces obiectiv, de acu­­muläri cantitative §i calitative, care incununa eforturile depuse, decenii de-а rindul, de Partidul Comunist $i de militantii socialisti de stinga. Realizarea unitätii de actiune la scarä nationalä avea multiple semnifi­­catii, atit pentru mi^carea muncitoreascä, a cärei fortä $i capacitate re­volutionär se intäreau considerabil, cit $i pentru mi?carea de rezistentä antifascistä in general, intrucit ea a exercitat о putemicä influentä asu­­pra celorlalte forte democratice $i patriotice, gräbind procesul coalizärii lor. „Constituirea Frontului Unic Muncitoresc — subliniazä tovarä?ul Nicolae Ceau$escu — a jucat un rol hotäritor in unirea tuturor fortelor democratice, in cre$terea autoritätii partidului nostru in aliantä cu par­tidul socialist, a autoritätii clasei muncitoare. Pe aceastä bazä, partidul a putut colabora cu celelalte forte patriotice, inclusiv cu armata, cu pala­­tul, in realizarea obiectivelor de importantä nationalä“72. In acela$i timp, Frontul Unic Muncitoresc a constituit premisa infäp­­tuirii unitätii politice, ideologice $i organizatorice a mi?cärii muncitore?ti din tara noasträ, proces incheiat prin unificarea P.C.R. ?i a P.S.D. in fe­bruarie 1948. 70 Gh. futui, Realizarea Frontului Unic Muncitoresc — moment de insemnä­­tate istoricä in lupta de eliberare a poporului román, in Anale de istorie, anul XV, 1969, 2, p. 12. 77 Jurnalul de dimineafä, anul VII, nr. 44 din 5 ianuarie 1945. 7* Nicolae Ceaufescu, Cuvintare la incheierea lucrärilor plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Román din 25—26 martié 1974, in Románia pe áru­mul construirii societáfii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 9, Bucure?ti, 1974,. p. 140.

Next

/
Oldalképek
Tartalom