Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
7 INTÄRIREA OURENTULUI DE STlNGA DIN P.S.D. 527 politice, printre care $i social-democrati, in vederea atragerii acestora la lupta pentru realizarea Frontului Unic National al poporului román, ln scurt timp s-а reu?it ca elemente de stinga din cadrul P.S.D., cum erau $tefan Voitec, T. Iordächescu, V. Brätfäleanu, I. Pas, T. Zaharia 5. a., sä actioneze in cadrul partidului lor pentru о colaborare mai rodnicä cu Uniunea Patriotilor. Prin intermediul acestor personalitati se u§ura contactui cu conducätorii altor partidé, inclusiv cu national-täräni^tii §i liberalii30. Incepind cu anul 1943, ca urmare a evolutiei pozitive a raporturilor dintre P.S.D. §i P.C.R., s-au dús tratative de la partid la partid. In acest context, la 5 ianuarie 1943, C.C. al P.C.R. a trimis о scrisoare conducerii P.S.D. prin care-i propunea incheierea unui acord de front unic „pentru actiuni comune ale partidelor noastre pentru apärarea intereselor vitale ale maselor muncitoare ímpotriva ocupantilor hitleriéi §i a regimului de trädare nationals din tara, precum §i pentru о luptä comunä pentru unirea tuturor fortelor progresiste $i patriotice intr-un larg front patriotic antihitlerist ale intregului popor“31. Pentru infäptuirea acestui deziderat, C.C. al P.C.R. propunea P.S.D. formarea unui comitet comun al celor douä partidé, pe baza platformei-program din 6 septembrie 1941, susceptibilä de a fi amendatä cu propuneri social-democrate. Un moment decisiv in orientarea spre о politicä mai clarä de colaborare cu P.C.R. 1-au constituit lucrärile plenarei C.C. al P.S.D. din februarie 1943. ln cadrul acestei plenare, C.C. al P.S.D. a adoptat, in unanimitate, douä rezolutii, una privitoare la unitatea de actiune politicä a partidelor muncitore$ti, prezentatä de $erban Voinea $i alta, in legäturä cu necesitatea unei singure mi§cäri sindicale, propusä de §tefan Voitec32. Aceastä evolutie pozitivä a atitudinii P.S.D. fatä de problema unitätii de actiune a clasei muncitoare, survenitä in urma insistentelor propuneri ale P.C.R., precum §i a unor mutatii serioase produse in insä$i structura §i compozitia Partidului Social-Democrat $i in strinsä legäturä cu cre§terea mi§cärii de rezistentä pe plan intern §i international, a deschis perspective largi contactelor dintre cele douä partidé. Sarcina de a infäptui unitatea de actiune a clasei muncitoare $i coalizarea tuturor fortelor antihitleriste a fost u^uratä, incepind cu vara anului 1943, de actul autodizolvärii Internationalei Comuniste33. La baza acestui act, cu implicatii adinci pentru intreaga mi$care muncitoreascä internationalä, precum §i pentru lupta antifascists in general, a stat recunoa^terea realists a faptului cä „incä cu mult inainte de räzboi, devenea tot mai dar cä pe mäsura complicärii situatiei atit interne cit §i internationale a diferitelor täri, rezolvarea problemelor mi?cärii muncitore?ti din fiecare tarä separatä, prin fortele unui centru international, oricare 30 Maria Covaci, op. cit., pp. 164—194. si Arhiva C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 118. 82 Libertatea, anul II, nr. 308 din 24 august 1945. 83 Vezi: M. C. Stänescu, N. Popescu, Partidul Comunist Roman congresele Internafionalei a III-a, in Anale de istorie anul XXI, nr. 5, 1975, pp. 48—69.
