Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
518 GH. I. FLORESCU 12 intervenea demiterea guvemului Goga—Cuza §i instituirea unei női formule ministeriale, in care AI. Averescu era cooptat ca ministru de stat81. Declarind cä a acceptat sä-§i ofere concursui suveranului, in incercarea acestuia de a restabili ordinea publicä, mare$alul suspenda orice contact cu Partidul Poporului, a cáréi conducere era mcredin^atä, conform statutelor, lui P. P. Negulescu82. Cu acest act se incheia de fapt activitatea Partidului Poporului, astfel incit decretul-lege din 30 martié 1938 nu fácea altceva decit sä oficializeze о dizolvare intratä deja in curs de realizare83. Dacá celelalte partidé politice au protestat impotriva acestei mä— suri arbitrare, dictatoriale84, formatiunea politicä averescanä n-a mai gäsit resursele necesare acestei ultime афиш de partid, dispärind pentru totdeauna din via^a politicä romäneascä. $i, parcä pentru a eluda о ultimä confruntare cu cei cärora le declarase cä „voi asista la victoria ideilor mele“85, la pu^in timp dupä dizolvarea Partidului Poporului dispárea §i cel care-§i legase numele de existen^a acestei formalium politice. Dincolo de meritele omului politic, se cuvine sä releväm personalitatea aceluia care a rämas pinä in ultima clipä a vie^ii „fidele á soi-méme“, traversind о perioadä politicä de о mare complexitate cu credin|a cä istoria i-a rezervat rolul de päzitor al ordinii ?i legalitätii86. Activitatea Partidului Poporului dupä inläturarea de la guvem, in iunie 1927, s-а desfä$uratsub semnul declinului ireversibil, astfel incit rolul säu in cadrul structurii politice burgheze a suferit о permanentä comprcmitere, ajungind in cele din urmä, desträmat ?i complet discreditat, sä päräseascä scena vie^ii politice romäne?ti, convins de zädämicia sträduin^elor sale. Lipsit de о bazä socialä $i de о doctrinä care sä-i asigure о continuä aderen^ä cu masele, Partidul Poporului s-а consumat in афиш politicianiste, al cäror unic scop räminea ajungerea la guvem. Dar, evolu^ia viefii politice din ultimii ani ai deceniului trei §i din deceniul urmátor a relevat unele caracteristici care au determinat modificarea intregului edificiu politic al täriL Schimbärile intervenite au indepärtat pentru totdeauna forma^iunea politicä averescanä de fotoliile ministeriale. Criza dinasticä, survenitä la scurt timp dupä ultima guvemare a Partidului Poporului, moartea lui I.I.C. Brätianu, ascensiunea national-täräni$tilor spre investitura guvernamentalä §i apoi „restaurafia“ au constituit tot atitea momente care, prin semnifica^iile lor, au accentuat alunecarea grupärii averescane spre periféria vie^ii politice romäne§ti. Perioada care a urmat, caracterizatä de manevrele ce urmäreau instituirea dictaturii carliste, insolite de cre$terea pericolului reprezentat de organizatiile de dreapta, nu a fost cu nimic mai si Arhiva M.A.E., Fond 71, Románia, vol. 350, f. 322—323. 82 Indreptarea din 12. II. 1938, p. 1 ?i 13. II. 1938, p. 2; Bibi. Acad., Corespondentä, ms. 149111, Al. Averescu cätre P. P. Negulescu, 11 februarie 1938. 83 Arh. St. Bucure?ti, Fond Pre?edinfia Consiliului de Ministri, dosar 4/1938, f. 2, 84 Arhiva M.A.E., Fond 71, Románia, vol. 352, f. 130—136. es N. Iorga, op. cif., p. 45. 41(16) 88 Bibi. Acad., Fond Gr. Trancu — Ia$i, S qqx > c- Meissner cätre Gr, Trancu — Ia?i, 15 octombrie 1938, Indreptarea din 6. X. 1938, pp. 1—4; An. RäzäsuL. S-а stins mare$alul Alexandra Averescu, Bucurefti, 1938.
