Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
494 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 20 tii, päcii $i fratemitä^ii cu popoarele conlocuitoare, dupä care sintern insetati, fraternitate pe care vrem s-о realizäm prin egalitatea drepturilor politice»“45 *. Dintre cei prezenti la Intilnire n-au lipsit nici unele elemente reactionare, antipopulare ale Partidului maghiar §i ale claselor exploatatoare care au incercat — potrivit indica^iilor primite — sä foloseascä lucrärile consfätuirii in scopurile lor. „Au fost desigur acolo — scria Constantin Clonaru in gazeta Lumea romäneascä — incruci^ate ?i opinii contrare, s-au incercat desigur acolo unele manevre, ale Partidului maghiar — condus de contele Bethlen — din zi in zi mai insträinat de interesele plugarilor $i muncitorilor maghiari, cu scopul de a ménemé na^ionalitatea maghiarä in ghearele grofilor reactionari $i iredenti^ti“. Dar in pofida acestor manevre, hotäririle Intilnirii, „pornind de la luptele pentru dreptate ale poporului román $i recunoscind juste^ea lor, le a?eazä la temelia unei fraternitati intre romäni ?i maghiari ?i cere celor douä popoare sä ini^ieze о politicä a intereselor tuturor färilor din bazinul dunärean pentru ca din pápuái pe scena istoriei europene sä constituim о forfä pacificä in slujba celor multi $i in interesül tuturor natiunilor europene“40. Comentind cu simául realitätii desfä?urarea Intilnirii, gazeta Lumea romäneascä aprecia cä majoritatea participantor au subliniat importanda schimburilor de valori culturale, a cunoa?terii mai indeaproape prin actiuni comune, prin traducerea operelor de valoare in limba romänä, respectiv maghiarä. Intr-un alt ciclu de reportaje publicat tot in säptäminalul Lumea romäneascä, referitor la cuvintarea lui Kacsó privind relatiile romäno-maghiare, se sublinia imperativul democratizärii vietii interne a nationalitätii maghiare §i colaborärii ei cu fortele democratice románesti: „Este datoria noasträ moralä realizarea democratiei interne, precum ne este datoria sä folosim fortele noastre populare in sprijinirea democratiei poporului román. A nega sau a träda aceastä aliantä fireascä ar insemna nu numai о gre?ealä politicä, ci un päcat. Pentru cä am submina credinta poporului nostru in democratic“47. Dind о deosebitä atentie Intilnirii de la Tirgu Mure?, ziarul burghez Nafiunea romänä a publicat de asemenea in toamna. anului 1937 о serie de articole-reportaje privind preliminariile, desfäsurarea consfätuirii $i importanta rezolutiilor dezbätute $i aprobate cu aceastä ocazie. Intr-un articol dedicat pózaiéi Partidului maghiar fatä de aceastä consfätuire se aräta in mod obiectiv cä: „Se pare cä actiunea tineretului, indiferent de modalitatea infäptuirii principiilor pe cari le afiseazä, a zdruncinat mult popularitatea Partidului maghiar, ca unul care s-а dovedit cä träie?te in afarä de realitäti ?i duce mai mult о politicä de invräjbire, decit de ridicare a populatiei maghiare de la noi“48. 45 Constantin Clonaru, Congresul de la Tirgu Mures in Lumea romäneascä, din 14 octombrie 1937, p. 4. 40 Ibidem. 47 Ion Dumbravä, Tineretui maghiar la о räscruce istoricä, in Lumea romäneascä, din 8 octombrie 1937, p. 3. 48 Intilnirea de la Tirgu Mures, Nafiunea romänä, din 2 octombrie 1937, p. 1.
