Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
484 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 10 de curentul de apropiere pornit la Oradea de revista Familia? Au räspuns la acest chestionar urmätorii scriitori: Zilahy Lajos, Benedek Marcell, Babits Mihály, Márai Sándor, Berde Mária, Ligeti Ernő, Molter Károly, Germanus Gyula, Tabéry Géza, Markovits Rodion, Kádár Imre, Szemlér Ferenc din partea ungurilor $i Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Comeliu Moldovan, Victor Eftimiu, Caton Theodorian, Romulus Dianu, M. G. Vlädescu, Pompiliu Constantinescu, Octav ßulutiu, Cézár Petrescu $i Petru Comarnescu din partea scriitorilor romäni. Participandi la anchetä i$i exprimä in unanimitate adeziunea lor sincerä $i completä la sprijinul actiunii pornite de revista Familia. Citeva idei care sträbat ancheta meritä a fi punctate in continuare. ín primul rind se degajä din mulj,imea räspunsurilor con$tiin(a responsabilitädi scriitorului pentru destinul poporului säu. al popoarelor invecinate $i al umanitäjü intregi. íntr-un context de psihozä räzboinicä deja (1935), scriitorii considerä ca imperios necesar „a propovädui adevärul vie(ii civice, in locul minciunii mortii eroice“ cum scrie Zilahy Lajos. Berde Mária ii nume$te pe scriitori „exponendi responsabili $i con$tiend ai spiritului“. Majoritatea scriitorilor se declarä increzätori in eficien(a culturii in lupta impotriva dezbinärilor $ovine promovate de politicieni. Iatä ce märturise$te Sadoveanu: „Dacä о asemenea acdune culturalä e serioasä $i sincerä, ea va putea fi durabilä si va putea deci constitui rezisten(a impotriva politicienilor, spiritui impotriva intereselor trecätoare“. ín consens cu Sadoveanu, Babits Mihály accentueazä ca scriitorii in$i$i sä fie de bunä credin(ä, condi(ie sine qua non a eficien(ei colaborärii culturale: „ ... Scriitorii pot sä facä mult. Indeosebi dacä existä in ei in$i?i posibilitatea simdrii $i gindirii comune care se opune la toate sugestiile dezbinätoare“. Benedek Marcell considerä cä literatura $i $coala sínt direct implicate ?i räspunzätoare pentru educarea unui public ,,care nu vede motiv de insträinare, de nepäsare sau chiar de urä in simplul fapt al deosebirii nadonale“. Mai muld scriitori väd in convietuirea (äranilor §i muncitorilor romäni $i maghiari in Transilvania о pildä de urmat pentru tod propoväduitorii umanismului, deci ?i pentru intelectualii animad de о asemenea concepde. Victor Eftimiu remarcä in räspunsul säu: „Muldmile s-ar in(elege intre eie §i-ar träi foarte bine, dacä n-ar fi agitatorii care, din interese personale, alterind sentimentul de patriotism §i na(ionalitate, il transformä in $ovinism ?i ridicä obstacole permanente, intimidind pe solii apropierei neamurilor menite sä träiascä multe veacuri in bunä vecinätate“. Berde Mária subliniazä asemänätor cä opera intelectualilor a fost precedatä de schimbul cultural realizat de veacuri in sinui maselor populare: „Apropierii culturale romäno-maghiare i s-а creat un drum drept de cätre päturile mai de jos ale celor douä popoare“. Pe lingä raportarea la spiritui popular se face о altä raportare, frecventä de-а lungul anchetei, la spiritul european. Cultura romänä ?i maghiarä sint privite ca pär(i ale marii culturi europene, hränite de ea, contribuind eie insele la imbogäürea tezaurului spiritual al continentului nostru. Citäm din räspunsul lui Szemlér Ferenc: „Cu toate deosebirile
