Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
466 TR. RUS 16 sä träiascä din un térén cultivabil slab in intindere de abia 300 jugäre, pe cind Bánffy $i comp, stäpineau peste 30.000 jugäre din hotarul nostru (acaparate prin forfá §i vicle§ug de la pärin^ii §i mo$ii no?tri). Pe női apói de fapt ne-au numit »stinceni« cäci terenul de fapt este stincos ?i doar stincile de mai puteau fi ale noastre. Singura scäpare ne-о putea da numai marea operä a dreptäfii sociale §i nationale, reforma agrarä. Comisiunile agrare insä abia ne-au acordat un térén päduros de 1534 jugäre dintre cári abia 900 jugäre erau cu pädure, restül fiind exploatat de sträini. Cu aceste suprafepe am fost improprietäri^i prin hotäirea No. 332/1927. Ra. a Comisiunii de ocol Reghin $i respectuo$i fa|;ä de legi am rämas mul^umi^i §i cu acest pufintel cäci totu$i primisem baremi atit sä ne dea putinfa de a ne edifica $coale etc. ?i mai avem $i ceva lemn pentru focárit §i pentru refacerea edificiilor gospodäriilor necesare cári au fost — mai múlt decit oriunde — distruse ín 1916 — cu ocazia refugierii. .. Dupá aceste suprafefe am fost impu§i ?i plätim $i azi sume enorme pentru paza §i administrata pädurilor. Populatia noasträ insä a rämas zäpäcitä cind a väzut chiar dupä improprietärire — cä §i pu^inul material lemnos de pe cele 900 jugäre il exploateazä Tischler $i »Ofa«, fabrica din Topli/a. Popularia noasträ amäritä pinä la desperare a incercat sä opreascä cu for^a exploatarea acestei päduri, dar a fost lini?titä de citiva intelectuali cari au promis urgenta rezolvare. Popularia noasträ insä a a$teptat cu räbdare un an intreg, un lung $i dureros an, in care timp vampirii exploatatori continuau a despoia pädurea noasträ ducind $i ultima noasträ nädejde de indreptare. Cererile populatiei insä au fost rezolvate prin amenin^äri §i constringeri care au märit durerea säräciei noastre incit nu numai cä e revoltat $i cél mai räbdätor dar cazul despoierii noastre a aj uns chiar proverbial incit chiar $i ziarele de seamä cer rezolvarea urgentä a cauzei noastre $i pedepsirea furilor. Deci pe drept cuvint se amärä$te popularia noasträ cind vede cä i se furä §i purina pädure chiar prin cälcarea flagrantä §i neru$inatä a légii. Dar mai mult, Bánffy posedä ín hotarul nostru peste 25.000 jugäre scutite iar pädurea destinate nouä a fost expropriate ca partea absentistului Bánffy Zoltán §i astfei materialul lemnos — chiar dacä nu ar fi fost destinat ca pädure comunalä — era proprietatea statului §i nicidecum nu al lui Tischler ori al firmei »Ofa«. Iatä deci cä a fost furat atit statul cit $i comuna noasträ. Sintern informari cä ar exista chiar scripte cä comuna noasträ a renun^at la materialul lemnos, dar nu e adevärat ?i intrucit de fapt ar exista atari scripte, fraudulo?ii autori vor trebui pedepsi^i inainte de a-i lin§a popularia mistificatä ?i jefuitä, si inainte ca comuna noasträ numitä »Stänceni« sä devinä cu adevärat stinci goale“51. Problema acestui conflict a aj uns $i in atentia Ministerului de Interne care la 21 noiembrie 1928 comunicä Ministerului Agriculturii cä locuitorii din Stinceni au intrat cu for^a in pädurea a cáréi material lemnos este exploatat de Societatea „Valea Mure?ului“. Pentru „a se preveni un eventual scandal ale cärui urmäri ar fi fost destul de grave“, prefectul s-a si Idem, dos. 16У1928, f. 40—41.
