Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
FRÄMINTÄRI TARANE^!! IN JUDETUL MURE$, IN PERIOADA 1922—1940 TR. RÜS Aplicarea Légii de reformä agrarä a fost primitä de täranii din ju•detul Mure§, ca de fapt de to^i truditorii pämintului din Transilvania, cu о deplinä satisfacte. Aceasta, deoarece prin reforma agrarä s-а pus capät unei stäri nefire$ti de lucruri. Täranii au väzut cä näzuin^ele lor de veacuri, Sngemänate in istorica Hotärire de la Alba Iulia, din decembrie 1918, incep sä devinä realitate. „Unirea pe veci cu patria mamä — subliniau sätenii din Vätava, intr-un memoriu adresat Ministerului Agriculturii $i Domeniilor — ne-а adus nu numai eliberarea politicä, ci prin Legea reforméi agrare, ne-а adus §i eliberarea economicä din ghearele feudalilor sträini de neam, care prin viclenii $i asupriri au acaparat avutul pärintilor ?i sträbunilor nostri“1. Incä din momentul votärii Légii de reformä agrarä, täranii erau con$tienti cä li se vor „satisface nevoile täräne$ti, §i indeosebi a acélóra rámáéi invalizi neputincio§i in urma räzboiului de intregirea neamului nostru“2. färänimea era constientä nu numai de binefacerile reforméi agrare, dar, ?i aceasta in primul rind, de faptul cä libertatea lor, statutul lor de oameni liberi, ridicarea nivelului lor material ?i spiritual, sint strins legate de actul unirii, de reintoarcerea lor la sinul patriei mame. Aceastä idee sträbate ca un fir ro$u atit scrisorile prin care täranii i$i manifestä bucuria pentru vremurile noi, cit ?i memoriile ?i petitiile, prin care condamnä unele abuzuri sävir?ite cu ocazia aplicärii Légii de reformä agrarä, interpretarea eronatä a unor articole de cätre cei ce au fost investiti cu executarea lucrärilor de expropriere ?i improprietärire. Locuitorii din Urisiul de Sus subliniau intr-un memoriu cä prin reforma agrarä au simtit $i ei, ca de altfel toti täranii, cä au „scäpat de sub stäpinirea vitregä sträinä“ ?i au „ajuns sub ocrotirea unei mame dulci, patria romänä“3. Truditorii ogoarelor erau con?tienti deci de faptul cä reforma agrarä „cea mai mare reformä ?i operä socialä §i naturalä“ prin care se vor satisface 1 Arhivele Statului Bucure$ti, fond Reforma agrarä din 1921, jud. Mure?, dos. *641/1938. f. 3. 2 Idem, fond Pre^edinpa Consiliului de Ministri, dos. 19/1921, f. 165. * Idem, fond Comitetul Agrar, jud. Mure?, dos. 1/1929, f. 37.
