Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 3ITUATIA TÄRANIMII TRANSILVANENE IN 1919—1921 413 binat, in veacurile trecute, frumusefile naturii, bogä^iile de suprafafä §i subterane cu säräcia severä a unor oameni rámáéi insä mindri, mereu räzvrätiti impotriva nedreptätilor §i nu de putine ori gäsindu-se in fruntea luptei. Judetul Bra$ov, de unde spuneam cä vom pomi la drum, a avut in anul 1919 cea mai micä intindere din judetele Transilvaniei, cu о populate ce a depä?it doar pe aceea a judetului Fägära$, de 103.995 locuitori dintre care abia 49,3% s-а ocupat cu agricultura .Era ?i sub acest aspect judepil cu cea mai scäzutä populate agricolä. Pädurile au ocupat 39,93% din suprafata judetului, urmate de terenul arabil (26,74%), finete (13,3%), pä$uni (10,990/0), neproductiv (8,78%), grädini de zarzavat si pomi fructiferi (1,24%)3. Judepil Bra?ov avea dar putini agricultori räspinditi pe un §es roditor sau la poalele unor munfi cu о vegetatie bogatä, aievea unei adevärate grädini botanice4. Cultura cerealelor de la ?es §i a plantelor industriale, dintre care aceea a sfeclei de zahär ocupa un loc insemnat, s-au completat, ín regiunile muntoase cu cre$terea vitelor §i a oilor. Erau bine cunoscuti birsanii crescätori de oi la ei acasä, dar tot asa de bine cunoscuti erau, ca si märginenii din pártile Sibiului, in toate regiunile tärii si chiar peste hotarele Romäniei. In a doua taré, ín cea a Oltului, „incinsä in Carpat ?i scäldatä in Olt“, cum spunea Silvestru Moldovan despre tara Fägärapilui5, cei 86,8% din locuitorii säi ce se ocupau in 1919 cu agricultura erau a§ezat la §es in sate dese, iar la poale de munte in sate räsfirate. Pädurile au ocupat p aici intiiul loc (37,00%) din teritoriul judetului Fägära§, urmate de pämintul arätor (23,84%), de finete (18,72%), de pä$uni (14,11%), neproductiv (4,54o/o), grädini (10,84%), vii (0,03%) §i stufäri§ (0,02»/о). Pämintul roditor de la $es a fäcut din locuitorii judetului Fägära? harnici §i priceput gospodari in cultura cerealelor §i in cre$terea vitelor, dar mai ales in cea a cartofilor, care a urcat ín locul griului §i chiar a porumbului §i in regiunile de munte.. Imprejmuit de munt ?i plin de munt, nelipsit insä ?i de §es $i de coline, judetul vecin, cél al Sibiului, s-а situat la inceputul anului 1919, ca §i ínainte dealtfel, in categoria judetelor predominant muntoase, sárace ín pämint arätor (abia 18,87% din suprafata judetului), bogát ín schimb in finete (13,90%), pä?uni (15,17%) §i mai ales in páduri (45,54%). Intinderea sa, 3619 km2, ca §i numárul popuíatiei, 171.465 locuitori in anul 1919, il a?ezau in rinduí judetelor tärii cu о populate $i suprafatá mijlocie, spre limita inferioarä. Aici, ca si ín alte locuri, reliefül in mod obiectiv, aláturi de аШ factori de altä naturä, obiectivi si ei sau subiectivi, circumscribi in legile economice $i politice ale orinduirii date, au permis mersul in economia agrarä pe linia dezvoltärii unor ramuri mai vechi in 3 V. Popa si N. Istrate, Starea economica a Transilvaniei. Note statistice, in Buletinul statistic al Romäniei, 1921, 16, nr. 6—7, pp. 162—163.. Datele statistice folosite in continuare pentru fiecare judej au fost luate din acest studiu atunci cind nu indicäm altä trimitere. 4 I. Podea, Monográfia judefului Brasov, vol. I, 1938, pp. 27—30. 5 S. Moldovan, Ardealul, I. Tinutul de pe Olt..1911, p. 63.
