Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
9 CONSIDERATU ASUPRA NEOLITICULUI TIMPURIU 33 fapte — apare asociatä cu materiale Cri§, atunci respectivele materiale Cri§ (din räsäritul Transilvaniei §i din Moldova) trebuie sä fie sensibil mai tirzii decit cele din alte zone ale tärii. De altfel, aceastä argumentare nu vine decit sä intäreascä considerable fäcute, la locul respectiv, asupra situärii cronologice a materialelor Cri$ est-transilvänene §i din spajiul Moldovei. In sfir?it, trebuie amintit faptul cá la periféria extrem sud-sudesticä a ariei sale, mai precis in spafiul Munteniei de nord-est, ceramica tirzie liniarä cu capete de note muzicale a generat un facies aparte: grupul Sudifi. Derivarea lui din liniarul retardat este incontestabilä, atita doar cä plasarea sa cronologicä pare a depä§i limitele neoliticului timpuriu. In acest sens par edificatoare anumite elemente decorative a cäror apari(ie nu poate fi separatä de sistemul ornamental al fazei Bolintineanu din evolutia complexului Boian, justificind datarea grupului in discutie pe durata intervalului dintre cultura Dude$ti ?i faza Giule§ti a complexului Boian. Constituind, pare-se, mici comunitäti umane relativ pa$nice, purtätorii culturii ceramicii liniare i?i intemeiazä a^ezärile — de scurtä duratä — in locuri nedominante, pe terase joase §i §esuri din apropierea unor cursuri de apä. Locuintele sint de tipul colibelor simple, cu carcasä de pari, регеЩ fiind pomostift cu lut amestecat cu multä pleavä. De remarcat e faptul cä in spa^iul (ärii noastre n-au apärut pinä in prezent constructiile mari §i lungi, dreptunghiulare, ridicate pe piloti, atit de caracteristice culturii respective in aria central-europeanä. Unealta §lefuitä caracteristicä este toporul calapod, lung iji zvelt, cu „talpa“ planä §i „spatele“ puternic arcuit. Unele exemplare ce ating §i chiar depä^esc 40 cm in lungime pot fi interpretate drept primitive unelte de tipul bräzdarului de plug, fiind folosite la destelenirea pämintului. Uneltele cioplite sint, in majoritate, din silex, mai rar din obsidianä, pästrind pe alocuri clare tradidi microlitice §i chiar forme geometrice. Dintre forme se pot aminti: räzuitoare, riciitoare discoidale, lame, sträpungätoare. Ri^nifele primitive, pleava din pasta ceramicii grosiere si din chirpicul peretilor colibelor atestä practicarea agriculturii. Oasele de animale — in special de cornute mari — dovedesc domesticirea acestora. In acela^i timp, virfurile de sägefi mici, pedunculate, ca si cochiliile de melci §i scoici aflate in locuinte, aratä cä vinätoarea §i culesul mai jucau un rol destul de important in economia acestor comunitäti. Greutäfile de lut ars, rotunde §i gäurite, demonstreazä folosirea räzboiului primitiv de tesut. Ceramica este arsä, prin excelenfä, reducätor, prezentind о intreagä gamä de nuanfe cenu$ii. Specia de „uz casnic“. de aspect grosier, are de cele mai multe ori pleavä ín compozitia pástéi. Specia finä, de culoare cenu^ie mai deschisä, este lucratä din lut fin, bin" ales, fiind uniform arsä. Intrucit motivistica sa decorativä a fost deja discutatä, in raport cu geneza si periodizarea culturii, amintim doar cä forma tipicä este bőiül semisferic, la care se adaugä unele vase cu inceput de git, ca §i altele cu corp bombát §i gitul cilindric, avind fundul plat. 3 — Marisla vol. VIII
