Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
3 CONSIDERATU ASUPRA NEOLITICULUI TIMPURIU 27 Tipul de locuindä este bordeiul curboliniar, pudin adinc, avind vatra de foc de obicei in centru. Utilajul litic cioplit, de caracter microlitic, se compune aproape ín exclusivitate din obsidianä. Analiza mineralogicá a demonstrat provenienda acesteia din Melos, — dovadä peremptorie a proveniendi sudice a purtätorilor grupului cultural in cauzä. U- nealta íjlefuitá este toporul-välätue. Din os se prelucreazä sule, sträpungätoare ?i mici „rimocuri“ folosite la cultivarea primitivá a plantelor. Ceramica grupului „Gura Baciului“ — Circea prezintä caracteristici aparte, ce о individualizeazä in cadrul neoliticului timpuriu. In covirsitoare majori täte — la „Gura Baciului“ chiar in exclusivitate — apare ceramicä finä §i foarte finä, cu amestec de pleavä in pastä, bine lustruitä, monocromä, cu nuance mergind de la ro§u-viu la vi§iniu inchis. Repertoriul tipologic este relativ särac: о mare vari täte de boluri, vase bombate cu git scurt, mai rar — §i numai la Circea — vase cu picior cilindric, scund. О importanda deosebitä о are ceramica pictatä cu alb pe fondul ro?u al vaselor. Intr-o etapä mai veche — la „Gura Baciului“ — ornamentele constau cu precádere din „buline“ §i motive punctiforme, umplind suprafada ori orinduindu-se in §iruri. La Circea apar §i motive mai complicate: romburi inländuite, benzi subdivizate in mici triunghiuri, romburi incluzind Ornamente punctiforme. De altminteri, analiza ceramicii aratä cä in asezarea de la Circea — „La Hanuri“ se constata о mai lungä däinuire a grupului cultural respectiv, in faza sa finalä constatindu-se un fenomen marcat mai ales de aparidia ornamentului alveolar („ciupituri“ §i impresiuni alveolare), a barbotinei in virci, a liniilor incizate, precum §i a vaselor cu picior cilindric ori chiar lobat. Plastica märuntä in lut .<ji — la „Gura Baciului“ — in tuf cretacic apardine celor douä categorii binecunoscute in epoca neoliticä, idoli antropomorfi (cu analogii in cultura Protosesklo) si reprezentäri zoomorfe (bovidee). О mendiune specialä meritä „capetele de piaträ“, opt la numär, descoperite la „Gura Baciului“. Eie redau chipuri umanoide, sumar sculptate, in execudia lor fiind evidente reminiscendele tehnicii sculpturale de tip Lepenski Vir. De altfel, tocmai existenfa acestor capete sculptate pe bolovani de piaträ, coroboratä cu tipul alpinoid (pästrind unele caractere atenuate cromagnoide B) al celor cinci schelete chircite descoperite in cuprinsul primului nivel de la „Gura Baciului“, precum §i caracterul general arhaic al materialului acestui nivel, lasä deschisä problema dacä nu cumva insä§i stingerea culturii Lepenski Vir din zona Cazanelor este de pus pe seama pätrunderii spre nord a purtätorilor grupului „Gura Baciului1 — Circea? Date fiind considerentele de mai sus, primul nivel de locuire de la „Gura Baciului“ se poate considera ca cél mai vechi neolitic ceramic sigur atestat pinä in prezent pe cuprinsul Romániei, iar situadia inregistratä la Circea eredem cä ilustreazä tocmai fenomenul evoludiei ulterioare §i „stingerii“ grupului in discudie, printr-un treptat proces de transformare. Tocmai de aceea, evoludia ulterioarä a marelui complex cultural Starcevo—Cri§ nu poate fi separatä de premiza sa geneticä — grupul „Gura Baciului“ — Circea.
