Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 REGHINUL INTRE ANII 1848—1918 275 neascä din Reghin ?i imprejurimi, atitudinea umanS a acesteia ?i a organelor amintite fa^S de fo?tii conducStori politici, fa{S de populabile maghiarä ?i säseascä, care se organizeazä ?i ele. Modul democratic in care .au decurs, ?i in főstül comitat Mure?—Turda — din motive lesne de inteles, (Consiliul National Romän judetean avindu-?i sediul, in aceste imprejurSri, la Reghin, ?i nu la Tg. Mure ?)23 —, alegerile de delegati pentru Alba Iulia. Nota comunä a intregii activitáti din lunile de virf, noiembrie-decembrie 1918, a fost disciplina ?i hotárirea, fermitatea ce se degajá din fiecare document, fie apel cätre mase, fie luäri de cuvint in ?edintele Consiliilor Nationale sau ordine de zi ale gärzii nationale locale. In sfir?it, toti cei angajati i?i manifests, unul ca altul, convingerea cä au sävir?it ?i infäptuiesc un act de mare valoare pentru viitorul intregului popor romän, fiecare din ace?tia actionind in numele poporului. De altfel, aceasta a caracterizat, in linii generale, intreaga främintare din ultimile luni ale anului 1918, cind s-а fäurit statul national unitar, la care ?i-a adus aportul — documentele mentionate о confirms pe deplin — ?i popularia Reghinului, a localitStilor din imprejurimile acestuia24. ★ A?a cum am mai spus, aceste documente prezintS, insS, interes ?i ■sub aspect politic, moral, juridic etc. ?i nu ?tim dacS acest interes ?i important pot fi situate pe al doilea plan, pe datS ce — a?a cum se ?tie — cercetarea istoricS ?tiintificS se face nu numai pentru cunoa?terea trecutului unui popor ?i natiuni, a unei comunitSti sau localitSti, ci ?i pentru a servi prezentului ?i viitorului, cSrora istoria, prin pildele sale, oferS pentru astSzi ?i pentru miine concluzii, u?or convertibile in idei de fortS politics in actiune, in suport ?i tSrie moralS in momente grele, de rSscruce, in argumente juridice, de drept, dacS se cer. Documentele privind trecutul Reghinului ?i a localitStilor din jur impun importante concluzii ce pót fi u?or de desprins ?i formulát. IatS citeva dintre acestea: 23 Documentele anexate oferä la un moment dat, ?i о precizare in acest sens, constituind insä nu numai о explicate, dar $i о abilä formula diplomatics de ocolire, din prudentä in acél timp, a adeväratei realitäti care a impus — aproape caz unic — ca sediul C.N.R. judetean sä-$i stabileascä „statul major“ intr-o altä localitate decit cea in care i?i avea sediul comitatui respectiv. Aceasta se gäse$te intr-un raport inaintat C.N.R. Central din Arad chiar din Reghin: „S-а luat ca centru judetean Reghinul pentru Mure$—O^orhei — se fäcea incä la 20 nov. 1918 precizarea — cäci in O$orhei avem abia 2—3 intelectuali románi, acum“ (Vezi anexa XXIII); Tr. Popa, Monográfia ora?ului Tirgu-Mure?, Tg.Mure?, 1932, p. 194; idem, Revolufia din anul 1918 ?i instalarea stäpinirii romäne?ti in Mure?, in Gazeta Mure?ului, II (1932), nr. 42, p. 2. 24 Comunicäm, cu satisfactie, descoperirea cu acest prilej a unui nou izvor continind pretioase informatii pentru reconstituirea conditiilor in care $i-a desfä?urat, la Reghin, Consiliul National Romän Judetean, activitatea pusä in slujba cauzei nationale romäne§ti. Concret, este vorba de insemnärile lui $tefan Pantea, unui din cei ce a luat direct parte la evenimente — fiind chiar „notar“ al C.N.R. din Reghin — insemnäri, rämase in manuscris, prilejuite de prima aniversare a unirii, respectiv a instaurärii administratiei romäne?ti in judetul Mure?. Spatiul revistei nu ne-а permis sä includem ?i textul acestor insemnäri printre anexele de :fatä.
