Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
CONSIDERATU ASUPRA NEOLITICULUI TIMPURIU DIN ROMANIA N. VLASSA Eventual incä de la finele mileniului VI, sigur insä din mileniul V i.e.n. asistäm la cristalizarea aeelor forme de viatä economicä §i socialä (precum §i la reflectarea lor suprastructuralä) care marcheazä depä^irea stadiului de vinätoare — cules — pescuit §i angajarea comunitä(ilor umane de pe teritoriul (ärii noastre pe calea procesului de neolitizare. La fei cu situa(ia cunoscutä §i in alte teritorii — cu precädere in vastul spa(iu al Orientului Mijlociu si Apropiat, dar §i in Peninsul Balcanicä — respectivul proces este definit de träsäturi caracteristice: domesticirea animalelor (in primul rind al ovicaprinelor §i bovinelor), cultivarea primitiva a plantelor, §lefuirea uneltelor de piaträ, folosirea ceramicii $i un tot mai accentuat sedentarism. Cu alte cuvinte, se creeazä acele premise ce faciliteazä о locuire stabila §i, totodatä, о räspindire pe arii extrem de intinse a unor forme de culturä materialä relativ unitarä, fenomen cu precädere specific culturilor din neoliticul timpuriu. A?ezärile omene^ti sínt situate in covir§itoarea majoritate a cazurilor, pe terase joase, in apropierea surselor de apä, pe grinduri ori boturi de deal pu(in inalte, in mod exceptional putind fi observatä $i vremelnica locuire a unor pesteri (in zona Clisurii Dunärii, in pe^terile din jud. Hunedoara sau in cele din jud. Bihor). Caracterul deschis, nefortificat, al a$ezärilor, relativa subtirime a straturilor de culturä §i räspindirea a^ezärilor unei §i aceleia§i culturi pe zone largi sint de pus pe seama stadiului economic atins de comunitätile neoliticului timpuriu, a cäutärii de noi terenuri propice cultivärii primitive a plantelor §i cre§terii animalelor. Cit prive$te tipul de a.^ezare, el este incä relativ räsfirat, locuintele fiind, de cele mai multe ori, bordeie, mai rar colibe construite la suprafata solului. Uneltele se lucreazä cu precädere din roci locale, citeodatä apärind insä — §i chiar in faza de inceput a neoliticului timpuriu — roci a cäror provenientä este indepärtatä in spatiu de locul unde uneltele respective au fost descoperite. Fenomenul este caracteristic materialului litic cioplit ce pästreazä, adeseori, un evident caracter microlitic. Uneltele §lefuite se inscriu in variante tipologice bine definite: toporul-välätuc (in faza veche a neoliticului timpuriu), toporul-calapod $i cel plat-trapezoidal. De mentionat sint §i diferitele ri§ni(e primitive,
