Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 LEGATURI economice 255 suferín^e maselor largi muncitoare, a ímpiedicat dezvoltarea for^elor de producte, mersul inain te pe calea progresului social $i economic“5. La sfir$itul secolului al XVIII-lea ?i inceputul secolului al XIX-lea au inceput sä aparä, odatä cu dezvoltarea activitati manufacturiere $i a industriei, relati de producte de tip capitalist. „Acest proces, subliniazä secretarul general al P.C.R., devine mai evident cätre mijlocul $i in a doua jumätate a secolului al XIX-lea, determinind, $i, totodatá, dezvoltindu-se sub impulsui unor mari mi?cäri sociale, cum au fost revoluta din 1821, revoluta burghezo-democraticä de la 1848—1849, unirea Principatelor Romane in 1859, proclamarea independence! de stat a Romäniei ín 1877“6. In decursui istoriei noastre, numeroasele trecätori ale Muntlor Carpart au fost sträbätute in ambele sensuri de ciobani, negustori, cärturari etc., indeplinind rolul unor ártere vii prin care pulsa via^a economicä pe teritoriul patriei noastre. Legäturile strinse intre cele douä párt ale versantlor carpatini au fost inlesnite $i de cele peste 30 de pasuri de culme („predealuri“) $i de vale de largä circulate. Harta drumurilor comerciale ce leagä cele trei täri románé are infät?area unei „frunze“ cu nervurile räsfirate in toate directile7. Unitatea social-economicä a Cärilor románé de-а lungul veacurilor s-а fäcut simttä prin unitatea de dezvoltare in ansamblul for^elor de producte, prin unitatea dezvoltärii relatilor sociale de producte, complementaritatea economiilor, schimbul permanent de märfuri, precum $i prin preocupärile economice comune ale poporului román. Se constatä cä pe mäsura dezvoltärii for^elor de producte in Cärile románé, a amplificärii vieti economice a fiecäreia dintre eie, s-au dezvoltat §i relatile de interdependent manifestate multilateral prin schimburi economice culturale §. a., prin dezvoltarea istoricä unitarä organicä a poporului román din toate provinciile. Aceasta a fost expresia consolidärii treptate a unitäti, in conditile diversificärii productei materiale a provinciilor romäne?ti. Pe un teritoriu restrins, ce se caracteriza prin complexitatea reliefului §i a celorlalte conditi naturale, patria noasträ dispunea de variate bogäti ale solului $i subsolului. Diferenterea solului Cärilor románé, diversitatea produselor lui naturale au constituit baza materialä a diviziunii sociale a muncii, 1-au stimulat pe om prin alternarea conditilor naturale in mijlocul cärora a träit, sä-$i inmuReascä nevoile, aptitudinile, mijloacele $i metodele de muncä8. 5 Nicolae Ceau?escu, Cuvintare rostitä la adunarea festiva consacratä aniversärii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din Románia. 30 martié 1973. in vol. 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din Románia, Bucvrefti, 1974, p. 6. 6 Idem, p. 7. 7 I. Tibe-ian. Baze economice obiective ale desävirfirii unitafH statului national román, in Probleme economice nr. 12, decembrie 1973, p. 59. 8 Cf. loan Tiberian, Unitate continuitatea in dezvoltarea social-economicä a Tärilor Romane, in Revista de filozofie nr. 12, 1968, pp. 1381—1382.
