Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Sumar
16 NICOLAE VERE$ 8 Aceasta se instituie, totodatä, ín indubitabile, mSrete contributi ale tovarä?ului Nicolae Ceau$escu la dezvoltarea tezaurului teoriei §i practicii revolutionäre, a constructiei socialiste, a conceptiei materialist-dialectice §i istorice a poporului nostru. Romania de astäzi infSt§eazS imaginea unei täri socialiste in plin avint constructiv. Inaltul ritm al dezvoltärii economiei nationale, succesele ob^inute in industrializarea socialists, in modemizarea agriculturii, in fäurirea noii baze tehnico-materiale, in ocrotirea sänätStii, in domeniul invStämintului, artei $i culturii, succesele inregistrate in ridicarea nivelului de trai al intregului nostru popor, profundele prefaceri in raporturile interumane, ca §i marile innoiri pe care le-au träit ?i le träiesc toate localitStile t&rii, conferä Romäniei peisajul transformSrilor revolutionäre. Saltul in „imperiul libertStii“ se cuantificS in cre$terea de 38 de ori a productiei industriale, in ritmul mediu anual de 14 la sutS, printre cele mai ridicate din lume, Romania de astSzi realizind in numai 7 zile intreaga productie industrials a anului 1948. Actualul cincinal al afirmSrii revolutiei tehnico-§tiintifice inregistreazS cea mai accentuatä dezvoltare a ramurilor de virf ale industriei, purtStoarele progresului tehnic. Numai industria constructiilor de ma.'jini ?i industria chimicS realizeazS in anul 1978, impreunS, peste 41 la sutS din productia industrials a tärii, comparativ cu 13,7 la sutS, acum trei decenii. Transformarea socialists a agriculturii a schimbat din temelii intreaga viatS a satului, raporturile ?i conditiile de muncS, modul de existenfä a täränimii. ln ace$ti ani, volumul productiei agricole a crescut de circa 3 ori. Una dintre cele mai mari realizSri ale constructiei socialiste о constituie rezolvarea justS, in spiritul principiilor teoriei revolutionäre a clasei muncitoare, a problemei nationale. Lichidarea oricSrei forme de discriminare $i asuprire nationals, asigurarea deplinei egalitSti ín drepturi a tuturor cetStenilor tärii, fSrS deosebire de nationalitate, asigurarea tuturor conditiilor pentru manifestarea lor plenarS $i nestingheritS in intreaga viatä de stat §i economics, in §tiintä, invStämint, arts $i culturS. Deplina egalitate in drepturi este continuu consolidatS prin repartizarea armonioasS a fortelor de productie, prin cre§terea economics mai acceleratS a judetelor rSmase in urmS, inclusiv a celor in care trSiesc $i oameni ai muncii din rindul nationalitStilor conlocuitoare. Egalitatea pe plan economic, intre toti cetStenii Romäniei i$i are corespondent fidel in egalitatea pe planul vietii politice. In virtutea principiilor inscrise in Constitute, toti cetStenii tärii, färS deosebire de nationalitate, participS cu drepturi $i obligatii egale la conducerea treburilor statului, la dezvoltarea ?i inflorirea tuturor localitätilor ?i unitätilor economico-sociale, principiile ?i formele democratiei noastre socialiste, integrind in mod organic §i activ toti oamenii muncii, indiferent de limba pe care о vorbesc.
