Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
164 IOAN POP 8 toate localitäfile districtului militar, ofReri activi §i pensionari, funcfionari §i mult popor. In cadrul adunärii, gränicerii au protestat impotriva unirii formate a Transilvaniei cu Ungaria, cerind revocarea ei $i formarea unui guvern provizoriu alcátuit din reprezentanR ai tuturor nationalitätilor conlocuitoare: románi, maghiari, secui §i sa§i. Pentru apärarea districtului se propune mobilizarea a incä douä batalioane. Gränicerii cer, de asemenea, ca batalionul I, plecat la 23 iulie spre Ungaria, sä fie adus in Transilvania. Se formuleazá §i acum revendicarea ca regimentele romäne§ti sä fie numite astfel §i nu valahe etc.28. Tot acum se luä din nou in dezbatere petRia cätre impärat, redactatá cu ocazia príméi adunari din 10 iulie, trimisä intre timp spre completare preotilor din RebrRoara, Feldru, Singeorz, Rodna, Tiha-Birgáului, Budae, precum §i altor cärturari. Dupä redactarea finalä, о delegate alcätuitä din cäpitanul Luchi, sergentul Gavril Pop, invä^ätorii Florian Porcius din Rodna §i Vasile Na^cu din Feldru, pleacä la Viena, iar de aici la Olmütz, unde Curtea imperialä se refugiase din cauza revolutiei. Aici, delegaRa a fost primitä de impärat la 16 octombrie, promRindu-i-se satisfacerea dolean^elor de indatä ce situatia va permite. Un räspuns in acest sens primi delegata §i in scris din partea generalului Lopkowitz, adjutant al impäratului, la 26 octombrie, in care se aratä cä: „La preainaltul ordin al Maiestätii Sale impäratului, dat la Olmütz la 25 octombrie 1848, se comunicä deputaRlor regimentului sus-numit aprobarea cererilor lor importante“29. In continuare, se menfioneazä apói faptul cä cererile gränicerilor vor fi satisfäcute de indatä ce restabilirea normalä a administrafiei о va permite. Cu acest räspuns, delegaRa s-а íntors acasä, unde sosi in ziua de 10 noiembrie а aceluia$i an30. Desigur, Curtea de la Viena era darnicä in promisiuni, avind tot interesül sä ci§tige increderea gränicerilor, mai ales in imprejurärile de atunci, cind imperiul era zguduit din temelii §i amenintat cu präbu§irea. In acest sens trebuie privit $i ordinul Ministerului de räzboi de la Viena, din 2 iunie 1848, prin care se recomandä ofRerilor din regimentele de granRä sä trateze cit mai bine pe gräniceri, cäutind a le cunoa§te nevoile $i a-i ajuta. ln ordin se cere, de asemenea, sub ameninjarea cu pedepse severe, curmarea oricäror abuzuri fafä de soldafii gräniceri, pedepsele corporale putindu-se acum aplica numai pe baza unei sentinae juridice militare, iar pedeapsa fugii pe stradä printre lovituri de vergi a unui anumit numär de soldaR se §terge cu tótul din regulamentul disciplinar31. Dupä izbucnirea revoluRei din Transilvania, autoritäre militare habsburgice se vor preocupa tot mai mult §i de intärirea trupelor de linie din aceastä provincie. Astfel, in lunile mai §i iunie, ca §i in perioada ce a urmat, comanda regimentului näsäudean va primi mai multe ordine din partea Comandamentului general de la Sibiu, prin care i se cere sä 28 Ibidem, p. 14. 29 Arh. St. B.-N., fond Regimentül II románesc de granitä, pach. 4, dos. 6, p. 19. 30 Virgil §°tropa, Pagini memorabile din 1848—1849, in AS, nr. 3 (1925), p. 17. 31 Arh. St. B.-N., fond Regimentül II románesc de granitä, pach. 6, dos. 1, f. 31.
