Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Sumar

14 NICOLAE VERE$ 6 Petelei István sínt prezente aspecte ale vie^ii §i luptei romänilor din Tran­­silvania. Renumitul compozitor Bartók Béla exprimä marea sa pre^uire fadä de romäni, sirbi, sau slovaci, iar Szabó Ervin in lucrärile sale militeazä pentru „restabilirea autonomiei nationale §i unitatea na^iunilor croatä, sirbä, romänä $i cehä“. Aceleaipi idei §i sentimente sint exprimate in versurile de inaltä mä­­iestrie artisticä ale poetului Ady Endre, a cärui prietenie faja de poporul román rämine о paginä luminoasä din istoria culturii ?i rela^iilor romäno­­maghiare. In acela$i timp, sa$ii §i $vabii i§i exprimä ata^amentul fadä de voinja poporului román. Astfel, hotärirea de adeziune a §vabilor din Banat afir­­ma cu claritate „Secole de viajä comunä ne-au inväfat sä apreciem pe vecinii §i conlocuitorii no$tri la justa lor valoare ?i experienda din tim­­purile din urmä n-a fäcut decit sä ne intäreascä convingerea cä numai unirea cu Románia va putea sä ofere garanjiile suficiente pentru exis­­tenta ?i progresul nostru .. La inceputul unei epoci de räscruce in istoria Romäniei, traiul in comun al romänilor, maghiarilor si sa§ilor, lupta de veacuri impotriva acelora§i asupritori interni §i externi, i-a unit $i i-a fäcut sä acfioneze in conformitate cu legile istoriei. ln fruntea acestei mi$cäri largi s-au inrolat in primul rind fortéié populare $i democratice care au legitimat о concluzie a istoriei, veacuri­­lor de luptä §i jertfe pentru unitate §i neatirnare. Semnificajia istoricä a unirii se revendicä in plan social-politic $i economic, ca deschizätoare de drumuri in dezvoltarea Romäniei. Avintul intregii economii, unele reforme cu caracter social-economic, — fire^te, pe mäsura intereselor claselor dominante — ca §i intreaga viajä politicä care va fi hotäritor marcatä de dezvoltarea $i afirmarea proletariatului, a partidului säu, vor angaja masele populare, pe un plan superior, in lupta pentru cucerirea adeväratei libertädi ?i independente. Interpretind in spiritul materialismului istoric resorturile $i legiti­mi ta tea actului de la 1 decembrie 1918, consecinjele pozitive pe care le-а avut asupra progresului economic, politic §i social al tärii, anii ime­­diat urmätori au arätat maselor cä lupta lor impotriva asupririi nu s-a incheiat, cä aspiradiile lor de dreptate socialä au fost crunt inäbu$ite de régimül burghezo-mo$ieresc. Registrul trädärii intereselor populare mergea de la dezamägirea maselor pinä la infeudarea därii capitalului sträin, boierii nefiind nici romäni, nici altceva, — cum se exprimä cu un veac in urmä Tudor Vla­­dimirescu, — ci, numai boieri. Ansamblul condidiilor care au determinat aparidia pe scena istoriei romäne$ti a avangardei maselor exploatate, partidul comunist, i-au in­­credindat acestuia misiunea istoricä a luptei pentru transformarea revo­­ludionarä a societädii. Putemicele bätälii de clasä desfä$urate sub condueerea comuniftilor au demonstrat cä marile $i adeväratele aspiradii ale deplinei libertädi ?i dreptädi sociale s-au realizat — cum aprecia tovarä?ul Nicolae Ceau$escu

Next

/
Oldalképek
Tartalom