Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

•9 VECHI INSCRIPTU ROMÁNÉIT! 115 céléi din 177932. Douä icoane din patrimoniul acestei frumoase biserici de lemn mure$ene reprezintä, pe lingä valoarea lor artisticä remarcabilä, douä documente privind legäturile dintre romänii din Transilvania ?i cei din Moldova in prima jumätate a secolului al XVIII-lea. Pe icoana Deisis (68 cmX46 cm), datatä in 1740 pe cartea се о {ine deschisä Isus, in partea de jos se aflä urmätoarea inscripte: „Sä sä ?tie cä aceste lucruri le-am lucrat eu robul lui Dumnezeu Va­­sila§cu Zugrav, cu vremea lui Dumnezeu, de unde iaste scaunul impärä­­fiei moschiceascä §i cu adevärat cre§tineascä“33. Cea de a doua icoanä, reprezentind pe Maica Domnului cu pruncul ,(67 cmX46 cm) prin inscripta sa ne lämure?te §i mai mult cine este zu­­gravul celor douä icoane: „Vasila§cu Zugrav din fara Moldovii, ficiorul lui Chiriac Stegarul ot Foc§eni, nepot de find lui Pavel Gonfi din Foc§eni. 1740“. Iar pe spatele icoanei о inscripte scrisá cu litere chirilice cu negru, vine sä confirme cä incä in anul pictärii icoanele se aflau in Transilvania: „ln anul 1740 au cäzut iama pe la Sintä Märie mica §i au inghefat strugurii §i cucuruzul“3i. La modesta bisericä de lemn din satui f iptelnic se aflä mai multe icoane pietate pe lemn, dintre care unele pot fi atribuite lui Toader Po­­povici Zugravul §i dateazä din jurul anului 178735. Aläturi de aceste icoane se aflä о reprezentare a Arhanghelului Mihail (72 cmX52 cm), pictura fiind de bunä calitate, mesterül Oprea ce semneazä aceastä icoanä in anul 1742 dovedindu-se un talentat zugrav. In coliul sting, jos, se gäse^te in­scripta (pl. LXIX/b). Acest mester pare sä nu fie cunoscut in literatura de specialitate36. Un me§ter cu о foarte bogatä activitate in pär(ile mure$ene, in spe­cial in Cimpia Transilvaniei, este Toader Zugravu, activ la mijlocul vea­­cului al XVIII-lea. Icoane semnate §i datate se aflä in bisericile din Po­­rumbeni (1744), Iclandu Mare (1745, 1753), Härfäu (1745, 1753), Petea (1747), Reghin (1748) sau nedatate la Cu$telnic §i Herghelia37. De la ve­­chea bisericä de lemn din Iclandu Mare, demolatä in 1930, provine о icoanä Deisis (99 cmX75 cm) ce are in partea de jos, intr-un spatu anu­­me destinat, urmätoarea inscripte scrisá cu litere chirilice: „Sä sä §tie cä aceste icoane s-au fäcut cu toatä cheltuiala lui pätru-82 In 1733 cind se fäcea conscriptia bisericilor de cätre Inochentie Micu in satui Comori exista о bisericä, deci anterioarä céléi din 1779. Cf. Sematism, Blaj, 1900, pp. 486—487. 33 Dupä cum reiese din aceastä inscriptie cele douä icoane au fost pietate de zugrav la Moscova in „scaunul impäräfiei moschiceascä“. 34 Folosirea denumirii de Sintä Märie micä, pentru särbätoarea Na$terii Mai­­cii Domnului, precum §i cuvintul cucuruzul, sint caracteristice Transilvaniei. 33 Maica Domnului cu pruncul, semnatä „Toader zugraf“; Isus Pantocrator, nesemnatä, datatä 1787; Sf. Nicolae, nedatatä. 38 Cunoa?tem §i alti dói mesteri omonimi cu cel de la Tiptelnic, dar diferä stilistic. Vezi Marius Porumb, Zugravi si centre de picturä din Transilvania seco­lului XVIII-lea, in A.I.I.A., Cluj-Napoca, XIX, 1976, p. 120. 37 Idem, p. 122.

Next

/
Oldalképek
Tartalom