Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Sumar

10 NICOLAE VERE$ 2 la nivelul con§tiindei celor peste 100.000 de participandi ce reprezentau unirea intregului popor román. La temelia unitädii indestructibile de azi a poporului nostru stau märturie procesele, fenomenele ?i faptele petrecute intr-o lungä perioadä istoricä ce-$i are inceputurile in timpul fäuririi statului dac centralizat ?i independent condus de Burebista, „cél dintíi §i cél mai mare rege din Tracia,“ apói din vremea lui Decebal, marele luptátor pentru libertatea t-ärii sale din veacurile plämädirii poporului román, „altoi roman pe trunchi de dac“, din secolele cind poporul román a trebuit sä dinä piept popoarelor migratoare, ori sä infrunte atacurile marilor imperii vecine care voiau sä-1 ingenuncheze. Dar, — a$a cum aräta secretarul general al partidului nostru, to­­varä$ul Nicolae Ceau§escu — „ ... in pofida imprejurärilor neinchipuit de grele ín care a tráit, a tuturor vicisitudinilor istoriei, poporul román a rámas neclintit, pästrindu-§i fiinda nadionalá, muncind cu dírzenie pen­tru dezvoltarea sa economicä, socialä, culturalá, pentru progres $i civi­­lizadie“. Prezentä la poporul román in íntreg evul mediu, con$tiinda originii, a unitädii sale etnice, lingvistice, eulturale a generat о constiinfa de neam bine conturatä de „semindie romäneascä“ exprimatä dar §i in izvoarele scrise interne §i externe, mai ales in vremea cind eforturile se unesc peste granidele politice dintre cele trei däri romäne$ti, conferind luptei noastre pentru independendä, о valoare europeanä. Interesele economice comune s-au imbinat cu interesele apärärii im­­potriva pericolului invaziei otomane, deopotrivä de amenindätoare pen­tru toate dinuturile romäne?ti. Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, a cärui activitate este legatä §i de cetädile din Tirgu Mure? $i Gurghiu, se socotea §i era socotit „cäpitan“ al 'färii Romäne§ti $i „pärinte“ al Moldovei, iar Vlad Tepe$ considera Tara Romäneascä si Transilvania „o singurä darä“. In mod statomic secuii au luptat sub steagurile lui $tefan cel Mare pentru apärarea lor, atit de nävälitorii turci cit $i de nobilimea maghiarä asupritoare. Continuind aceastä tradidie de a lupta sub flamurile domnilor ro­­mäni, con^tiendi cä astfei i?i apärä propriile interese, secuii s-au alätu­­rat lui Mihai Viteazul atit in luptele antiotomane cit $i in märeada ac­­diune de unire a därilor románé intr-un stat unitar. Pentru serviciile adu­­se, Mihai Viteazul i-a scutit pe secui de däri, restabilindu-le libertädile räpite de Sigismund Báthory. Órásul Tirgu Mures care trimisese in lupta de la Cälugäreni 200 de pedestrasi ?i 100 de cäläredi s-а bucurat din partea lui Mihai Viteazul de о deosebitä atendie. La vestea unirii $i a Moldovei sub sceptru-i vic­­torios, sa$ii sighi?oreni trag salve de bucurie din toate tunurile ?i arche­­buzele cetädii. Cetatea Gurghiului $i castelul din Brincovene^ti incadrate in sistemul defensiv al lui Mihai Viteazul adäpostesc gamizoane §i cäpi­­tani din ostirea romänä. Unificarea politicä a därilor románé de la 1600 a constituit un exem­­plu timp de mai bine de patru veacuri pentru intreg poporul román §i,

Next

/
Oldalképek
Tartalom