Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
5 A$EZAREA ROMANÄ DE LA CRISTE$TI 95 B) OCUPATII Cum rezultä din descoperiri (cele cinci cuptoare dezvelite de A. Filimon §i cuptorul dezvelit de noi) precum $i imensa cantitate de ceramicä, asezarea constituia un puternic centru de olärit care aproviziona intreaga provincie Dacia cu produsele lui. Nu lipsesc nici celelalte ocupatii cum ar fi: agricultura, cre?terea animalelor, fieräritul, pieträritul, medicina §.a., toate acestea fiind atestate de diferite obiecte dezvelite in acest perimetru (fiare de plug, plivitoare, fier pentru §tampilarea vitelor, о sondä chirurgicalä [pl. LI/3] $.a.md.) totu§i me?tesugul cél mai frecvent este oläritul. Cuptoarele dezvelite pinä in prezent apaiéin a trei tipuri distincte. Se remarcä si о activitate amplä de modelare in piaträ a unor monumente sculpturale. S-а putut identifica numele unuia dintre lapicizii de aici. Este vorba de inscriptia „Hermeros lapidarius f(ecit)“27 aplicatä pe un ancadrament de u$ä sau fereasträ (eventual präg?) (pl. XLVII/1). C) CERAMICA Din cercetärile efectuate pinä in prezent dar §i din materialele salvate din ripa Mure$ului. ceramica olarilor de la Cristesti ca si ceramica de import se cunosc relativ bine, Din categoria vaselor comune de uz casnic se cunosc douä tipuri: ceramica de culoare rosie, lucratä la roatä dintr-o pasta bine pregätitä, finä, bine arsä, la suprafata avind uneori un slip de culoare rosie mai inchisä, eite odatä chiar brun-roscatä. Formele in general sint cele obi$nuite in ceramica romanä provincialä: cäni, urcioare, strächini, farfurii, chiupuri mari de provizii cu fundul terminat in buton, cvasiamfore $i amforete $.a.; alteori la aceastä ceramicä apare о bicromie ro$ie-albä, decorul constind din benzi late, orizontale de culori, de tradi(ie eraviscä (pl. XLVIII/1). Paharele de lut in general prezintä decoruri imprimate cu ro(i dintate, dar apare §i imitatia decorului incizat, obisnuit la paharele de sticlä. Toarta orizontalä, räsucitä, aplicatä pe vasele mari, este de о certä tradi(ie dacicä (pl. XLIX/1). Altä categorie de vase reprezintä cele de culoare cenusie, lucrate la roata rapidä dintr-o pastä aleasä, bine pregätitä si bine arsä. Aceastä categorie aratä cä olarii de la Cristesti lucrau pentru douä categorii de cumpärätori, romanii §i coloni$tii pe de о parte, iar pe de altä parte popularia bästinasä obi$nuitä cu ceramica cenusie, fapt sesizat deja de Aurel Filimon28. In ce priveste ceramica cenusie de la Cristesti, inserind oale färä toartä, strächini §i farfurii, decorate cu linii paralele orizontale incizate, se stie cä aceastä ceramicä provincialä se naste sub influenta ceramicii La Tene si cä forme care derivä din ea vor däinui in perioada prefeudalä ?i tirziu pinä in epoca feudalä29. 27 I. I. Russu, Materiale epigrafice, in ActaMN, I, 1964, Cluj, pp. 182—183. 28 Aurel Filimon, op. cit., p. 7. 29 Dórin Popescu, op. cit., p. 185.
