Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
76 I. H. CRI$AN 10 ren|e apreciabile, mergind pinä la о jumätate de secol sau chiar mai mult. In linii mari, descoperirile de la Fintinele se incadreazä in rästimpul cuprins intre prima jumätate a secolului al IV-lea i.e.n. si secolul al II-lea i.e.n. Necropola de la Fintinele este biritualä: existind pe toatä durata ei atit morminte de inhumane cit $i de incineratie. Covir^itor majoritare sint mormintele de incinerate in groapä simplä. Forma §i dimensiunile gropilor sint foarte variate, existind, de cele mai multe ori, gropi ovale situate la 40—50 cm adincime, nelipsind insä nici mormintele care ajung pinä la 2 m de la suprafata actualä a terenului. Pe fundul gropilor s-au depus resturile aduse de la rugul funerar, constind din oase umane arse, cenusä si cärbuni. Aläturi de acestea au fost a.?ezate apoi vase de lut, podoabe sau arme, unele trecute prin foc, iar altele bine pästrate, precum si ofrandä de carne. In cadrul ofrandelor, cel mai bine reprezentat este porcul. Peste oasele animalelor ori a päsärilor s-а a§ezat un cutit de fier, probabil cel cu care a fost iertfit animalul. Meritä subliniat faptul cä pinä acum nu s-а descoperit nici un singur mormint cu urnä. Multe dintre mormintele necropolei de la Fintinele au inventare funerare foarte bogate, compuse din podoabe sau arme, la care se adaugä vasele de lut. Arderea cadavrelor s-а fäcut in altä parte decit locul mormintului, färä ca asemenea locuri (ustrina) sä fi fost descoperite. In cadrul de fatä nu ne-am propus sä prezentäm necropola de la Fintinele si mai ales multiplele probleme pe care ea le ridicä sau pe care le rezolvä. Toate acestea vor putea fi abordate numai prin dezvelirea integralá a necropolei si atunci cind toate piesele descoperite vor fi restaurate. Abia la terminarea acestor operatii vor putea fi urmärite toate analogiile $i studiate diversele aspecte pe care le ridicä necropola de la Fintinele in contextui general al descoperirilor celtice de pe vasta zonä de ráspindire a acestora. In campania anului 1975 au fost descoperite morminte de inhumane ce dateazä cu sigurantä inainte de venirea cel(ilor, pe parcursul secolului al VI—V-lea i.e.n. Rämine sä se vadä cum se face legätura intre acestea $i mormintele in inventarul cärora inträ materialele celtice. Deocamdatä, cu privire la problema ce ne intereseazä vom aräta doar cä in cadrul necropolei de la Fintinele s-au descoperit aproximativ 30 de vase dacice lucrate cu mina de evidentä traditie hallstattianä (vezi pl. XXXVI—XXXVII). Ele au fost descoperite in morminte bine datate cu ajutorul podoabelor sau armelor de metal celtice, ín secolele IV si III i.e.n. Sint reprezentate aproape toate formele ceramice specific daco-getice din sec. IV—III i.e.n., ce isi gäsesc numeroase analogii in complexele funerare daco-getice de pe íntreaga arie de ráspindire. Astfel, in prima fazä (Laténe Bi) sint prezente vasele clopot cu proeminente si butoni (pl. XXXVI/3 $i pl. XXXVII/10). Acestea isi gäsesc perfecte analogii care merg uneori pinä la identitate ín necropolele getice din Dobrogea őri din nordul Bulgariei, unde asemenea vase s-au gäsit in asociere cu materiale grecesti ce pot fi relativ bine datate, ln acest sens vom cita doar necropola geticä de la Enisala, care se dateazä incepind cu sfir$itul secolului V, pe toatä
