Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - I. Arheologies

5 CONTRIBUTU LA REPERTORIUL JUD. MURE$ 61 Un ciob celtic, din partea superioarä a unui vas aproximativ bitron­­conic. Pasta cenu$ie finä. Ornamente: о nervurä orizontalä §i ingro^area peretelui pe umär. Nr. inv. P 61.635—61.669. Ceramicä feudalä. Pasta negricioasä, bine arsä, lucratä la roatä. Or­namente: caneluri inguste si superficiale, orizontale. Nr. inv. P. 61.692— 61.694. Pl. XXIV/4. COLECTIA MURE$EAN SIGHIßOARA „Herfe§“2 Douä morminte Wietenberg (incinerate). Materialul se aflä la desco­­peritor. Vezi: Pl. XXXII/1—4. Fragmente ceramice Wietenberg provenind, foarte probabil, din a§e­­zarea aferentä. Buzä de vas mare, brun-negricioasä, degresant pietricele si ceramicä pisatä; Ornamente: un §ir dublu de impresiuni triunghiulare pe partea superioarä a bűzei. P 61.907. Fragment buzä vas pastä finä, cärämizie, divers coloratä in profil; Ornamente; incizii orizontale, impre­siuni circulare pe cantul bűzei. Nr. inv. P 61. 906. PI. XXV/1. Ceramicä dacicä. Pastä finä, cenu?ie; forme: fructierä, vase bombate cu buza räsfrintä, funduri inelare, torti canelate. Ceramicä de uz comun, cärämizie de diferite nuante, degresant pietricele, ceramicä pisatä. Orna­mente: briie alveolate sau in formä de §nur, alveole practicate direct in exteriőrül bűzei, briu simplu. Pl. XXV/2—9; 6—7. Nr. inv. P. 61.908—936. Färä a proveni din säpäturi sistematice, cercetärile de suprafalä de pe urma cärora au rezultat cele douä colectii au о insemnätate ce nu poate fi trecutä cu vederea. Ca si in alte cazuri similare, ele fixeazä puncte de reper pentru cercetärile viitoare, intregind, in acelasi timp, imaginea de ansamblu pe care ne-о putem forma in cazul uneia sau alteia dintre perioadele istorice. Faptul cä zona pe care am avut-o in vedere este in general una dintre cele mai bogate din punct de vedere arheologic nu face decit sä sublinieze cele spuse mai sus. Aläturi de vestigiile dacice si románé, urmele de locuire din epoca bronzului se deta$eazä net ca fiind cele mai importante. Descoperirile de la Stejäreni3, Boiu4, Daia, Danes I—II, Sighisoara—Hertes5, Vinätori aduc 2 Vezi mai jos si articolul Ioanei H. Cimpeanu, Al. Muresan. 3 Existä ceramicä Noua in punctui „Tonorok“, cf. K. Horedt, Materiale, I, 1953. p. 806, nr. 5, reluat A. C. Florescu, ArhMold. II—III, 1964, hartä nr. 78. Nu ne putem da seama dacä este acelasi punct. 4 Nestor, Sargefia, 1, 1937, p. 190 sqq.; Idem, IstRom, 1960, p. 113 25, Horedt, Dacia, N S, IV 1960, p. 110, nr. 20. 5 Situat in partea cealaltä a orasului, aproape simetric opus fatä de cunoscuta asezare de pe Dealul Turcului, punctui Herpes este azi inexplorabil din cauza con­­structiilor ridicate. El va trebui mentionat ca asezare si cimitir Wietenberg, foarte probabil de micä intindere si intensitate a locuirii. Se cer insä efectuate sondaje de control in imediata apropiere, acolo unde constructiile permit incä acest lucru.

Next

/
Oldalképek
Tartalom