Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
37 SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 53 Adincimea i-a fost de numai 0,55 m. Ca formä, groapa era cvasi-dreptunghiularä, avind dimensiunile de 1,65X1 m. Groapa a avut fundul drept; peregi au fost de asemenea drep(i, perpendiculari, cu о u$oarä arcuire inspre fund. Umplutura era idén ti cä gropii nr. 19, cu deosebire cä depunerile arheologice erau concentrate in nivelul superior al gropii. Aceste depuneri erau bogate. Ceramica, fragmentarä, a apartinut unor vase mari, strächini $i ce$ti. ln depuneri erau si cärbune §i cenu§ä. Resturile osteologice erau de ovine, suine, carnivore ?i zimbru. Groapa nr. 21 (G3) Situatä in profilul vestic al sectiunii G3, intre m 18—19, groapa a fost decopertatä integral, dupä ce s-а deschis о micä casetä (1,20x0,60 m). De formä rotundä in plan, cu diametrul de 0,90 m, groapa s-а conturat sub stratui vegetal (0,30 m) §i a avut о adincime, de la deschidere, de 1,45 m. Fundul (—1,45 m) l-а avut oval, arcuit. Peregi drepti, perpendiculari, au avut о u§oarä arcuire spre fundul gropii. Ei au avut pe unele portiuni urme de fätuialä din pämint galben humos. Asemenea urme s-au constatat $i pe fundul gropii. Umplutura ii era constituitä din pämint negru, amestecat cu pämint galben lutos, cu concre(iuni calcaroase. Depunerile arheologice erau in douä nivele: unul spre partea superioarä, altul inspre fundul gropii. Inventarul bogát era constituit din fragmente ceramice, numeroase, resturi litice $i osteologice. Ceramica a aparfinut unor vase mari, castroane §i cáni. Resturile osteologice erau de suine §i carnivore. Groapa nr. 22 (G3) A fost surprinsä ín profilul peretelui estic al sectiuni G3, intre m 18—19,50 $i a fost decopertatä dupä ce s-а deschis о casetä (1,80X1 m). In plan groapa a avut о formä relativ circularä, cu un diametru de cca 1,50 m. Conturul i-a apärut la —0,85 in pämintul galben. Adincä de 1,40 m, groapa a avut forma de pungä, cu gura in pilnie, gitul putin strins. Fundul (—1,40 m) ii era larg, putin arcuit. In partea superioarä groapa avea, ca umpluturä, pämint negru, cu urme de cenu$ä, cärbune §i arsurä. Spre fund, stratui de cenusä si cärbune era mai gros (8—10 cm). In acest nivel erau §i depuneri arheologice mai dense. Deasupra primului nivel de umpluturä, in partea superioarä, groapa a avut о piaträ circularä, fasonatä, cäzutä pe coli. Depunerile arheologice constituite din ceramicä, chirpic ars, friabil, märunt, resturi litice §i osteologice erau in ambele nivele de depunere. Ceramica, toatä fragmentarä, a aparfinut unor vase mari, strächini, cäni $i ce§ti.
