Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
35 SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 51 Umplutura ii era constituitä din pämint negru, amestecat cu chirpic márunt ars, cenusä, fragmente ceramice, litice $i resturi osteologice. De la —0,30—0,70 m depunerile arheologice in pämintul de umpluturä erau dense. La acest nivel au fost gäsite 3 bucäfi foarte mari de chirpic ars, cu amprente de pari. La nivelul superior (—0,30 m) groapa a avut in partea vesticä, о piaträ circularä, fasonatä, din gresie (risnifä?). Inventarul ei era relativ bogát. Ceramica: fragmente de vase mari, castroane, strächini, cäni §i ce§ti, unele intregibile. Resturile litice: atipice, cu urme de prelucrare. Resturile osteologice aparfineau ovinelor, suinelor $i cervideelor. Groapa nr. 15 (G2) Situatä intre m 24—26, groapa a fost degajatä complet prin deschiderea unei casete (2,50X0,80 rn) in peretele vestic al secfiunii. De forrná perfect circularä in plan, groapa avea forma unei pungi u$or gituite, cu perefii u$or arcuiti spre interior §i fundul relativ drept, plat. Spre deosebire de celelalte gropi ale sectiunii, groapa nr. 15 era cea mai mare. Ea avea deschiderea gurii (ca si lärgimea fundului) de peste 2 m, iar adincimea de 1,30 m. Cätre nivelul ei superior baza stratului vegetal se alveola putin. Umplutura ii era constituitä din pämint negru amestecat cu fragmente ceramice, cenusä si cärbune. Spre fund (—1,20 m) pämintul negru era amestecat cu pämint galben lutos cu concrefiuni calcaroase. In aceastä parte a gropii depunerile arheologice erau mai dense (ceramicä, resturi litice, osteologice), amestecate cu cenu$ä §i cärbune. Ca $i in cazul gropii nr. 14, la nivelul superior (0,40 m), groapa a avut о piaträ mare (0,70X0,50 m), ovoidalä, fasonatä, din gresie, lingä peretele vestic. Inventarul era bogát si divers. Ceramica: fragmentarä, in majoritatea ei cärämizie, in parte intregibilä, aparfinea unor vase mari, castroane, strächini. Fragmentele litice sínt antipice, unele au insä urme de prelucrare. Resturile osteologice erau de bovine, ovine, suine $i pasäre — toate descoperite la —1,20 m. Groapa nr. 16 (Gs/a; pi. VII/16). A apärut in sud-vestul casetei a, la —0,80 m, in stratui galben lutos. Groapa a avut о formä relativ circularä, cu un diametru in partea superioarä de 1,50 m. Fundul ii era oval, arcuit; peretii-oblici, deschi^i larg spre nivelul superior, aveau о subfire lutuialä (pämint galben humos). Profilul gropii s-а conturat in pämintul galben lutos. Fundul ii era la 0,80 m adíncime, la baza stratului galben lutos. Pämintul de umpluturä al gropii era de culoare neagrä, amestecat cu pämint galben lutos ?i avea, in nivelul inferior al gropii, fragmente ceramice cu resturi de chirpic ars, märunt, cenusä §i cärbune, resturi litice si osteologice.
