Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
46 VALERIU LAZÄR 30 Ca $i in cazul celorlalte gropi, pämintul de sub postament avea urme puternice de arsurä ro§ie, ре о grosime de cca. 20 cm. Pe fä^uiala postamentului — un strat sub(ire de cenu$ä; fragmente ceramice, intre care 3 au apartinut unor cesti; resturi osteologice, unele carbonizate, de bovine, ovine si cervidee. Vatra a apartinut nivelului inferior de locuire. Vatra nr. 8 (J). A apárut la —0,50 m, intre m 2—3, in nivelul superior al stratului negru pigmentat. Vatra a avut о forrná circularä (diametrul 1 m). ín partea superioarä a avut о crustä albä pietrificatä, groasä de cca 5 cm. Sub vaträ pämintul era puternic inrosit ре о grosime de cca 20 cm. Ca inventar vatra a avut citeva fragmente ceramice, litice (a$chii) $i osteologice (cervidee — 2) depuse pe spuza subtire de cenusä a crustei. ★ Dintre cele 17 vetre decopertate, sapte au fost in interiorul locuin(elor, douä ín bordeie, restul in sectiunile säpate in asezare. Conturul lor a apárut de obicei sub nivelul solului vegetal. Dintre vetrele dezvelite in sectiunile asezärii trei (nr. 5, 6, 7) au apartinut nivelului inferior de locuire. Cele mai multe dintre vetre au forrná ovalä sau ovoidalä, rotundä sau circularä. Douä sint de forrná dreptunghiularä, dintre care una cu colfurile rotunjite si una in forrná de potcoavä (locuinta nr. 9). ln majoritatea lor vetrele sint de dimensiuni mijlocii (diametrul 0,50—0,80 m), dar existä si vetre care au diametrul peste 1 m. Multe din vetrele asezärii au postamentul constituit din pietre „mozaicate“ (gresie, cuarfit) sau, mai rar, din lespezi de piaträ. Pe acest postament, totdeauna mai ridicat fatä de nivelul de cälcare al stratului de culturä sau al podinei, in cazul locuinfelor $i bordeielor, este depus un strat de cenusä si cärbune, asociat cu alte vestigii arheologice. La toate vetrele se constatä sub postament un strat de arsurä de märime variabilä. Postamentul unor vetre este u$or albiat. Vatra in formä de potcoavä (locuinta nr. 9) are о gardinä din lut, inaltä de cca 8 cm. Aproape toate vetrele au postamentul fätuit cu lut ars. Deseori lutul a primit — sub influenta cäldurii degajate — forma unei cruste alb-cenusii pietrificate. Cum s-а amintit, numai о parte din vetre au fost descoperite in locuin^e $i bordeie. In unele locuinle (nr. 1, 2, 4, 10) §i bordeie (nr. 1, 3) nu au fost gäsite urme de vetre. Färä indoialä si aceste locuinfe au avut vetre de foc, dar ele au fost distruse odatä cu locuinfele. X. MORMINTE (pl. V/4) In asezare, in nivelul inferior din secfiunea D, in partea de sud-est a casetei Gi, la —1,60 m, au fost descoperite resturile unui mormint de ínhumatie (M 1; pl. V/4). Mormíntul a avut orientarea NV—SE.
