Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Note

454

MIHAI PETICA

6

Din perioada de inceput a epocii fierului (Hallstatt A) remarcäm ceramica neagrä ?i brunä, lustruitä, decoratä cu caneluri paralele orizontale, descoperitä in a?ezarea de sub viile Dedradului spre Goreni ?i pe valea Logigului (pi. LXVIII/2, nr. inv. 6279/1, 2, 9, 10, 13, 14, 16). Tot in viile Dedradului, in anul 1965, la 0,70 m adincime s-а gäsit, intr-o groapä säpatä ocazional, aläturi de pämint ars, о mare cantitate de griu carbonizat ?i fragmente ceramice din vase caracteristice sfir?itului príméi epoci a fierului, Hallstatt D. Pasta acestor fragmente concine ca degresant nisip ?i pietricele márunte, iar fragmentele sint decorate cu un briu alveolar inait, cu alveolele puternic reliefate (pl. LXVIII/4, nr. inv. 6290/1, 2, 10). Remarcäm aici un vas miniatural de forma unui butoia? (pl. LXVIII/4, nr. inv. 6290/13).

La Dedrad, in vecinátatea castrului roman de la Brincovene?ti, cu prilejul lucrärilor agricole s-а descoperit о a?ezare daco-romanä, de unde au fost scoase fragmente ceramice dacice (pl. LXIX/1, nr. inv. 6290/14—16 ?i románé (pl. LXIX/2, nr. inv. 6286/4, 25, 29, 41, 76, 82, 90). Ceramica dacicä rudimentarä, de culoare cenu?ie, este neglijent lucratä manual, dintr-un lut cu multe impuritä(i ce alcätuiesc degresantul, fragmentele descoperite fäcind parte din vase mari, cu profilul aproape drept, ornamentate sub bűzé cu un briu in relief, cu alveole neregulate fäcute cu degetul. Un alt fragment descoperit face parte dintr-un vas miniatural, rupt in douä longitudinal, de culoare cenu?ie (i:4 cm, 0 bűzei 3 cm, 0 fund 2 cm). Ceramica romanä de culoare ro?catä este confecfionatä dintr-o pastä finä, bine arsä. Remarcäm un vas miniatural cu toartä, cu corpul puternic bombát, búza evazatä, avind ca decor douä linii orizontale incizate, amplasate aproximativ in mijloc (i : 5,5 cm, 0 bűzei 4,2 cm, 0 fund 2,2 cm, 1. max. 5,7 cm) ?i un fund inelar de strachinä, avind la suprafafä un slip ro?u-cärniu, probabil imitafie „terra sigillata“ de tip Criste?ti (pl. LXIX/2).

Continuitatea populafiei daco-romane in timpul migratiilor ?i existenta unor a?ezäri statornice in perioada prefeudalá, este atestatä pe teritoriul comunei Bato? prin descoperirile arheologice de lingä grajdurile C.A.P. Bato?, unde s-а identificat о a?ezare din sec. IV e.n. de tipul Sintana de Mure?5 (pl. LXX/1, nr. inv. 6289/9, 14, 19 ?i 6274/1, 3, 10, 13, 14, 19).

In punctui „La cruce“, intre Dedrad ?i Goreni, este atestatä о alté a?ezare d in sec. V e.n. de unde s-а recuperat un vas expus in Muzeul judefean Mure? din Tirgu-Mure?.

Ceramicä prefeudalá din secolele VII—IX a fost gäsitä lingä viile din Dedrad ?i „Torma?“ in cantitäti considerabile (pl. LXX/2, nr. inv. 6277/1—4, 6275/1—8). Cea din sec. VII nu mai prezintä finetea caracteristicä perioadelor anterioare, e lucratä manual ?i ornamentatä cu incizii adinci. Ceramica din sec. VIII—IX, brunä-ro?ie, cu nisip in compozitia pástéi, este decoratä cu briuri de linii subtiri in val, multe fragmente provenind de la vase mari cu búza evazatä, ingustä ?i subfire.

5 A. Zrínyi, Marisia, VI, 1976, p. 129.