Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

184

NICOLAE MARINICA

20

toare asupra culturii románé transilvane dintre 1820—1850. Bazatä pe un larg aparat critic §i bibliografic, lucrarea lumineazä laturi noi, necunoscute ale epocii. Despre Papiu §i cele atingätoare de el a seris C. Rusu, un cercetätor care zäbove?te §i in alte imprejuräri asupra lui Papiu72.

In 1970 vede lumina tiparului lucrarea istoricului clujean P. Teodor Evolufia gindirii istorice románesti73, cea dintii §i singura incä istorie a istoriografiei románé. Personalitatea istoricului Papiu Ilarian este väzutä din perspectiva mai largä pe care о ingäduie о privire de sintezä. Lui Papiu i se face о prezentare cu caracter monografic. Pe scurt, se vorbe§te despre viata si activitatea sa, punindu-se un accent deosebit pe desluijirea formatiei intelectuale a acestuia. Opera istoricä a lui Papiu este consideratä a fi inchinatä in special studiului istoriei nationale, revolutiei de la 1848, istoriei Transilvaniei. In citeva cuvinte ni se dau lämuriri despre principalele lucräri ale lui Papiu, socotit „un cercetätor asiduu al evului mediu románesc, preocupat de personalitatea lui Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir .. ,“74.

Nici pentru P. Teodor, istoricul Papiu nu poate fi infeles färä sä fie väzut pornind „de la opera Scolii Ardelene, de la opera lui Gh. Sincai mai cu seamä, lärgind insä continuu orizontul informativ al istoriei in acord cu progresele istoriografiei europene“75. Spiritul militant al istoriei sale decurgind din romantismul european este national, insä Papiu se opreste, „cu discernämint critic, asupra izvoarelor, pe care le-а restituit

in concordantä cu progresele istoriografiei vremii“76. Prin Tezaur.......el

duce mai departe traditia §colii savante inceputä de Sincai, reluatä de Kogälniceanu, Bälcescu $i Laurian, iar apoi de Hasdeu. Infelegind in acest fei activitatea lui Papiu, P. Teodor i§i face о datorie din a sublinia „orientarea criticä, pozitivistä pe care (Papiu — n.n.) a imprimat-o cercetärii trecutului“77. Romanticul Papiu, care proiecteazä deseori spiritul democratic si revolutionär al generate! sale asupra trecutului, „s-а cenzúrát singur atunci cind s-а aplecat asupra documentului“. Papiu a fost ?i unul din cei dintii care s-а oprit temeinic asupra iobägiei, promovind studiile de istorie socialä la noi. El dä „primul studiu temeinic, in spiritul istoriografiei restauratiei, a istoriei täränimii ardelene, väzutä evolutiv, in functie de contradictiile de clasä, intre popor $i aristocratie“78. Papiu a dat intiia expunere a istoriei reglementärilor urbariale, reconstituind un capitol din istoria relatiilor agrare ín vremea reformismului austriac. Cu multá ascutime este väzut §i afirmat pentru intiia oará un Papiu ridicindu-se la íntelegerea fenomenului de istorie intelectualá, el fiind cél care „a emis cele dintii si cele mai sigure aprecieri asupra veacului al

XVIII-lea, care se resimt insä de pe urma proiectiei in trecut a viziunii

72 cf. C. Rusu, AI. Papiu Ilarian, Tribuna, 10 octombrie 1968, nr. 41;

73 P. Teodor, Evolufia gindirii istorice románesti, Cluj, 1970; 1

74 Ibidem, p. 174;

75 Ibidem;

76 Ibidem;

77 Ibidem, p. 175;

78 Ibidem;