Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

7 RELATARI DIN TRANSILVANIA (1773) 117 emigrärilor, care avea consecinfe grave pentru visteria statului, pentru economie §i pentru armata. In raportul clerului román unit din 1773 cätre impäräteasa Maria Tereza, se aratá, íntre altele, cä „atítea mii de romäni pribegesc de aici in alte färi, incit in§i$i moldovenii si muntenii au fost auzifi strigind stupefiafi multimilor de oameni care veneau la ei: ,,tota Transiivania ad nos venit“.33 Desigur, expresia este exageratä, dar carac­­teristicä pentru amploarea ре care о luase emigrarea romänilor din Tran­­silvania, mai ales in secolul al XVIII-lea. Acest fapt constituie о dovadä de necontestat a lipsei de orice bazä $tiinfificä a teoriei privind imigra­­fia romänilor din Principatele Románé in Transilvania in veacul al XVIII- lea, teorie elaboratä $i vehiculatä de unii istorici sträini, in mod intere­­sat, mai ales ín preajma $i in timpul célúi de-al II-lea rázboi mondial.34 Cu ocazia vizitéi sale prin Transilvania Iosif al II-lea este alarmat de situafia grea in care se aflu färanii iobagi, de stárile de fapt intole­rabile din aceastä farä. „Este lucru de mirare — seria el ín jurnalul sáu de cälätorie — cum mai pot sä existe in farä atitia oameni din acentia nenorocifi“.35 Relatäri importante gäsim ín documentele menfionate mai sus §i in ceea ce prive§te situafia regimentelor de granifä din Transilvania, pre­cum $i unele propuneri privind mäsurile care se cereau pentru reorgani­­zarea acestora in scopul inläturärii unor neajunsuri. Astfel, intr-un ra­port inaintat lui Iosif al II-lea cu ocazia vizitéi sint menfionate cele douä regimente de infanterie románesti de granifä, cele douä secuie§ti si re­gimentül de husari, care cuprindea $i 4 companii de romäni, repartizate la aceastä unitate dupä desfiinfarea regimentului romänesc de dragoni de la Näsäud in anul 1770. In raport se relateazä, íntre altele, faptúl cá generálul Buccow ar fi intenfionat sä infiinfeze $i citeva batalioane de granifä säse$ti, ce urmau sä cuprindä anual mai multe sute de recrufi, dar n-a reu$it din cauza unor greutäfi care s-au ivit. Generálul Siskovics, ca­re a continuat §i incheiat aefiunea de infiinfare a regimentelor de gra­nifä inceputä de Buccow s-ar fi läsat influenfat de magnafi, acestia opu­­nindu-se militarizärii.36 Se ?tie cä, atit nobilimea maghiarä, cit si pa­triciatui säsesc, au fäcut tot ce le-а stat in putinfä pentru a impedica in­­fiinfarea regimentelor de granfä $i indeosebi a celor románesti. In ceea ce prive$te regimentül II romänesc de granifä, raportul men­­fioneazä cä, acesta cuprindea la data respectivä 34 de sate, care erau com­plet militarizate. „Aici se pot vedea rezultatele militarizärii, intrucit atit problema $colarä, cit $i repararea drumurilor si alte ordine polifiene?ti sint mai bűne decit in alte pärfi, de$i pämintul este pufin productiv, iar oamenii aici sint cei mai säraci“,37 se aratä in raport. Intre neajunsurile 33 Dr. Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron ?i Dionisiu Novacovici, Blaj, 1902, p. 259. 34 Vezi mai pe larg aceastä probléma la D. Prodan, Teória imigrafiei romänilor din Principatele Romane in Transilvania in veacul al XVIII-lea, Sibiu, 1944. 35 Arh. St. Bucuresti, fond Microfilme din Austria, inv. nr. 1 192, rola 59, c = 656—578. 36 Ibidem, c = 150 — 160. 37 Ibidem, c = 164 — 165.

Next

/
Oldalképek
Tartalom