Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
RELATÄRI PRIVIND STÄRILE DE FAPT DIN TRANSILVANIA ÍN TIMPUL VIZITÉI LUI IOSIF AL II-LEA (1773) IOAN POP In anul 1773, a avut loc prima vizitä a lui Iosif al Il-lea prin Transii - vania in calitate de coregent §i comandant suprem al armatei. Ea se inscrie in vastul program de cälätorii pe care viitorul impärat le-а intreprins prin tärile imperiului pentru a cunoaste. la fata locului, stärile de fapt din cadrul acestora, in scopul elaborärii reformelor sale de mai tirziu, in spiritul despotismului luminat. Asa dupä cum stie, asemenea reformé aveau drept scop, reorganizarea raporturilor pe plan social-economic, militar, cultural si bisericesc in cadrele orinduirii feudale, färä a atinge bazele acesteia. Referindu-se la despotismul luminat, istoricul David Prodan aratä pe bunä dreptate cä: ,.E1 este formula politica a nevoii generale de innorie a statului feudal, de adaptare a lui la dezvoltarea social-economicä, la dezvoltarea noii economii, capitaliste, din cadrele economiei feudale. Este formula politicä menitä sä adapteze institutiile feudale, sä le impace cu noile forte sociale, burgheze, sä modernizeze edificiul social existent.“1 Este de remarcat faptul cä in instrucüunile trimise autoritätilor din Transilvania in legeturä cu desfäsurarea vizitéi se mentioneazä, printre altele, ca statiunile de noapte, adicä cazarea viitorului impärat si a suitei sale, sä se facä in case täränesti, hanuri, clädiri camerale §i locuin^e ale preofilor, dar in nici un caz in castele sau clädiri domne$ti (nobiliare — n.n.), fie $i numai pentru a singurä noapte.1 2 Asemenea indicatii nu pot sä surprindä dacä Einern cont de ostilitatea pe care nobilimea din Transilvania о manifesta fatä de politica centralizatoare de stat a impärätesei Maria Tereza (1740—1780) §i indeosebi, fatä de reformele pe care fiul si urma$ul ei, Iosif al Il-lea (1780—1790), le pregätea incä din aceastä perioadä. Desigur, asemenea indicatii erau dictate de ratiuni privind asigurarea securitätii viitorului impärat dar, in acelasi timp, Curtea de la Viena urmärea sä-§i ci$tige cit mai multä popularitate, sä aparä ca un arbitru impartial in raporturile $i contradictiile dintre diferitele clase si päturi sociale, apärätoare a celor oprimati si neindreptätiti. Este о perioadä främintatä, in care miscärile sociale, indeosebi ale täränimii aserVite, se pro-1 Acad. D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucuresti, 1967, p. 239. 2 Arh. $t. Bucuresti, fond Microfilme din Austria, inv. nr. 1 192, rola 59, c (cadrul) 253—278 (Haus —, Hof — und Staatsarchiv, Wien, Familienarchiv, Hofreisen).
