Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 FORMUbE ROMÁNEÍJTI DE JURÄMlNT 107 bile romänä, germana ?i maghiarä. Ortografia germana e prezentä la redarea lui § (sch) romänesc = Ascha = a$a; pentru Vineri avem forma graficä Winnere; se folose§te diftongul latin ae pentru a final (Dominikáé = duminicä). Dintre toate textele, ultimul, care e §i mai recent (vezi anexa III) este redat dupä о ortografie mai greoaie. In general formulele sint inteligibile, con^in unele pronun^ii romänesti locale, eie constituind in acela$i timp monumente de limbä veche romäneascä de pe Tirnave. ★ Formulele de jurämint romäne?ti pe care le-am comunicat, databile in secolul al XVII-lea, primele chiar la inceputul secolului, utilizate §i in secolul urmätor, sint dintre cele mai vechi. Din sec. al XVIII-lea, se pästreazä douä formule de jurämint romänesti publicate in 1902 de cätre Nicolae Iorga.6 Ele provin de la romänii din scaunul romänesc al Sälistei, de care aparfineau satele romänesti invecinate, scaun romänesc ce se gäsea el insu$i sub jurisdictia scaunului säsesc al Sibiului, care trimite aici pentru judecäfi mai insemnate doi senatori din sfatul oräsenesc, numini juzii оЫ$пиЩ ai Scaunului Säliste (indices ordinarii sedis szelistiensis). In fruntea satelor romänesti se gäsea judele romän, cu atribufiuni precise. Aceste realitä^i apar in protocoalele scaunului Säliste, cercetate de N. Iorga in arhivele Sibiului (Des szelister Stuhls von anno 1585, den 1 October, biss anno 1709; Protocolum sedis selistensis, a. 1750 et seq.). Din Protocoalele Scaunului Säliste pe anul 1709 §i respectiv 1750 et seq. a extras N. Iorga cele douä formule de jurämint pe care sätenii päzitori de poteci (un fei de „gräniceri de sat“) §i vätasii lor din acele sate il depuneau in fata autoritäfilor imperiale austriace, prin care se legau sä opreascä si denunfe trecerile ilegale pe potecile de piai peste granifa Principatului Transilvaniei. Pärfi din acest jurämint de „functie“ sint asemänätoare cu párti din formulele de jurämint de credibilitate pe care romänii din pártile Sighisoarei il depuneau in fata forului juridic al magistratului la judecarea diferitelor princini sau la depunerea de märturie in cursul secolelor al XVII-lea si XVIII-lea. Aceste realitäfi juridice cuprinse in vechile formule romänesti de jurämint asupra cärora ne-am oprit in contribufia de fafä permit cunoa§terea unor aspecte ale raporturilor dintre populata romäneascä §i cea säseascä din satele aflate sub jurisdictia scaunelor säse?ti din Transilvania in evul mediu, dintre institutiile acestora. 6 N. Iorga, Sate ji preofi din Ardeal, Bucure^ti, 1902, p. 123, 124.
