Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Sumar
3 INDEPENDENT A — EVENIMENT CRUCIAL, И floreascä, sä contureze §i sä germineze actiuni concrete §i proiecte indräznete. Si nu numai in mingle $i inimile intelectualitätii inaintate, ci de asemenea in mingle §i inimile milioanelor de tärani $i muncitori, intelectuali §i orä?eni, burghezie §i boierime inaintatä. Aceste dórin ti fierbinti $i vointi nesträmutate aveau drept temei motivarea adunärilor ad hoc ale Principatelor románé din 1857, puternicä deoarece exprima adevärul: „locuitorii tärilor románé au fost totdeauna un singur popor“, cu ,,acela.<fi inceput, acela§i nume, aceea?i limbä, aceea§i religie, aceeasi istorie, aceea?i civilizafie, acelea?i institufii, acelea§i legi §i obiceiuri, aceleasi temeri §i aceleasi speranfe, acelea§i trebuinfe de indestulat, acelea§i hotare de päzit, aceleasi dureri in trecut, acela$i viitor de asigurat §i, in sfir§it, aceea§i misie de indeplinit“. Asemenea credinfä nesträmutatä, §i vointä neclintitä au realizat Unirea Principatelor cu voia, färä voia §i chiar impotriva vointii unora ce se dovedeau potrivnici acestor dorinti legitime. Sävir§itä Unirea Principatelor, independentä stäpinea toate cugetele ?i inimile poporului román, din Románia ?i din provinciile de sub dominata sträinä. Toti о doreau, toti о voiau, toti erau gata de sacrificii $i jertfe pentru dobindirea ei, deoarece tofi erau convin§i de necesitatea ei, de sosirea sorocului implinirii ei ca un proces legic $i obiectiv, asa cum о sintetiza Dimitrie Bolintineanu, pe temeiuri juridice necontestabile: „Cél mai prefios drept al unei natiuni este dreptul ei de a se guverna precum voie§te; al doilea drept al unei natiuni este dreptul säu de a se pástra; о natiune are totdeauna dreptul de a respinge prin putere orice opresiune nedreaptä de afarä; al treilea drept este acéla al dezvoltärii libere §i intregi a tuturor facultätilor sale, pe cit aplicärile lui nu vor fi stricätoare intereselor celorlalte natiuni“. Apärarea acestor drepturi, färä däunarea intereselor altor natiuni, a sävir$it natiunea romänä acum о sutä de ani, cind se realiza о dorintä de veacuri a intregului popor román, exprimatä prin vointa hotäritä, concretizatä in actiuni $i lupte, in sacrificii <?i jertfe pentru independentä ?i unitate. Operá a generatiilor ce s-au succedat in curgerea veacurilor, infäptuitä de fericita generate de acum un secol, poporul román cinste§te evenimentul istoric, Independentä Romáméi, dupä cuviintä, omagiind trecutul glorios prin marile realizäri ale prezentului tumultuos, pregätindu-?i, astfei, viitorul luminos. Intregul popor román i?i concentrase acum un secol vointa pentru realizarea cu orice pret a idealului de multä vreme nutrit §i cu multä ardoare dórit. Presa §i intelectualitatea din Románia §i din provinciile románesti de sub dominatia sträinä pregäteau opinia publicä, intretineau §i alimentau crezul acesteia. Cercurile muncitore§ti §i socialiste actionau asupra muncitorimii $i täränimii. Tineretui i§i manifesta neräbdarea pentru a-§i dovedi patriotismul. Evenimentele se precipitau färä oprire: declaratia de räzboi a Rusiei, urmatä de inaintarea o$tilor sale spre Dunäre, räspunsul nechibzuit al
