Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
12 ALEXANDRU POPA 2 alături de populaţia autohtonă, a cărei prezenţă se face tot timpul simţită, va fi agricultura şi desigur, exploatarea pădurilor. Una din primele măsuri pe care o iau romanii după venirea lor aici a fost aceea de a-şi asigura apărarea teritoriilor cucerite. în acest sens, în zona respectivă sínt aduse unităţi militare formate din trupe auxiliare şi se construiesc castre. Pentru a închide accesul pe Valea Mureşului, romanii ridică un astfel de castru la Brîncoveneşti, instalînd aici o unitate militară formată din illiri, ala numerii Illyricorum75 sau ala nova Illyricorum76 iar puţin mai la sud, închizînd valea Nirajului, castrul de la Călugăreni, unde îşi avea garnizoana o altă unitate auxiliară, cohors I Alpinorum şi unde de asemenea a staţionat, după cîte se pare, în mod temporar, o unitate din legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum* 76 77. Tot în scop strategic în primul rînd este amenajat şi drumul care vine pe Valea Mureşului şi atinge importanta aşezare de la Cristeşti, îndreptîndu-se apoi spre castrele de la frontieră. Cea mai importantă aşezare de epocă romană din aria geografică de care ne ocupăm a fost la Cristeşti78. în baza cercetărilor care s-au făcut în această zonă, rezultă că ea a fost întemeiată încă din vremea lui Traian şi 'că a durat pînă în secolul al III-lea e.n. Aşa ne indică monedele descoperite aici care se termină cu Filip Arabul79. Dar, după cum vom vedea ceva mai tîrziu, cercetările arheologice făcute în acest important centru, ne duc la concluzia că aşezarea civilă a continuat şi după ce armata şi administraţia romană au fost retrase la sudul Dunării. S-a descoperit aici un material bogat compus mai ales din ceramică de diverse categorii şi forme, între care remarcăm un vas terra sigillata ornamentat cu motivul şarpelui şi pus în legătură cu cultul lui Mithras80, diverse figurine, obiecte din metal, un foarte frumos fragment 15 I. I. Russu, Auxilia Provinciáé Daciae, în SCIV, 23, 1972, 1, p. 75; Dumitru Protase, Andrei Zrínyi, Marisia, V, 1975, p. 62, pl. XXVII şi XXVIII/1—2. 76 V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, Piteşti, 1937, p. 180; M. Macrea, Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969, p. 217. 77 D. Protase, Castrul roman de la Călugăreni, în ActaMN, II, 1965, pp. 209—214; F. Kovács în ArchErt, XII, 1878, pp. 267—268; I. Paulovics, Dacia keleti határvonala és az úgynevezett „dák“-ezüstkincsek kérdése, Cluj, 1944, pp. 32—38. 78 Pentru prima dată această aşezare a fost amintită de către B. Orbán, A Székelyföld, IV, Budapesta, 1870, p. 217, apoi apare la I. Marţian, M. Roska şi la Paulovics, op. cit., p. 81 sq. 79 Dorin Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania, cap. III, Sondajele arheologice de la Cristeşti, în Materiale, II, 1956, pp. 153—155. 80 A. Zrínyi, Materiale în legătură cu cultul lui Mithras în Muzeul din Tg. Mureş, în SM, II, Tîrgu Mureş, 1967, p. 64 sqq; idem. Două gutti-ЫЪегоапе din ceramică în colecţiile Muzeului din Tg. Mureş, ibidem, p. 73 sqq.
