Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
Note
698 MIHAI PETICA 2 în urma reconstituirii condiţiilor în oare a fost descoperit, a reieşit că scheletul era întins pe spate într-o groapă de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Vasele au fost găsite în zona craniului, în partea stingă, iar piesa din fier în regiunea bazinului. Primul vas (pl. CXX/1)2 este o cană de culoare cenuşie, confecţionată dintr-o pastă fină. Vasul are gîtul scund, corpul puternic bombat, cu partea superioară alungită, umărul împodobit cu un brîu-nervură, iar fundul inelar, bine profilat. Buza cănii este uşor răsfrîntă spre exterior şi teşită, iar toarta lucrată în bandă lată cu o şănţuire longitudinală. Dimensiunile cănii sínt următoarele: înălţimea 24,5 cm, diametrul buzei 10,6 cm, diametrul maxim 17,5 cm, iar diametrul fundului inelar 12,7 cm. Al doilea vas (pl. CXX/2)3 din inventarul mormîntului este un pahar conic, de culoare cenuşie, cu pereţii subţiri (grosimea variind între 4— 5 mm) şi avînd buza uşor evazată. Este lucrat de asemenea dintr-o pastă fină, fiind lustruit şi avînd un luciu metalic. în partea superioară, la 2,5 cm sub buză, e împodobit şi acesta cu un brîu-nervură bine reliefat, înălţimea paharului este de 12,1 cm, diametrul buzei 8,3 cm, iar diametrul fundului de 3,5 cm. Deşi s-a descoperit un număr restrîns de piese de inventar, materialele recuperate pot totuşi determina o încadrare cronologică a mormîntului. Cu toate că formele de ceramică în general nu se pot data cu prea mare precizie, mai cu seamă că ambele forme nu prezintă particularităţi deosebite, ele menţinîndu-se timp de secole, indiciul cel mai sigur îl oferă fundul inelar care se pare că dispare începînd cu secolul al V-lea. Astfel datarea cea mai probabilă a mormîntului ar fi secolul al IV-lea, sugerată şi de compoziţia pastei şi culoarea vaselor. Pentru cană, se poate aminti, ca o analogie apropiată, descoperirea a trei căni mari, cenuşii şi a unui pahar conic de sticlă, ce au făcut parte dintr-un inventar funerar, în marginea de est a oraşului Tîrgu Mureş, pe terenul fabricii de cărămizi, piese datate de asemenea în secolul IV.4 Asemănarea compoziţională a celor două descoperiri făcute în două extremităţi ale oraşului Tîrgu Mureş — cană şi pahar — este evidentă, încît paharul de la combinat ar putea constitui chiar o transpunere în lut a unui prototip din sticlă şi face parte, credem, dintr-un anumit ritual 2 Muzeul judeţean Mureş, nr. inv. 5893/a. 3 Muzeul judeţean Mureş, nr. inv. 5893/b. 4 K. Horedt, SCIV, VI, 1955, 3—4, pp. 675 şi 672, fig. 15; 1—4.
