Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
21 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 69 î.e.n. (a nu se uita că cele două exemplare din Cîmpia Tisei nu pot fi datate nici ele mai devreme de ultimele decenii ale secolului VI, prima jumătate a secolului V î.e.n.). Cerceii de electron arată deci că mormîntul nr. 2 nu poate fi anterior ultimelor decenii ale secolului VI î.e.n., el puţind data însă foarte bine şi în prima jumătate a secolului V î.e.n. Legat de acest aspect, trebuie subliniat şi faptul că în necropola de la Băiţa nu mai apar podoabele caracteristice epocii scitice arhaice (cum sínt inelele de buclă cu capete conice, mărgeluţele de caolin, cochiliile Kauri etc.), care se întîlnesc aproape fără excepţie în restul mormintelor scitice (de femei) din Transilvania, cunoscute anterior descoperirii necropolei de la Băiţa. Coroborarea celor două aspecte, care se completează şi se explică reciproc, vine să indice o datare mai tîrzie pentru necropola de la Băiţa, în comparaţie cu marea majoritate a mormintelor scitice din Transilvania. ARME Lănci. în subcapitolul privind dispunerea inventarului funerar s-a arătat că cele două lănci descoperite la Băiţa în mormintele nr. 1 (pl. XVIII/2) şi nr. 10 (pl. XVI/b şi XXV/3), fuseseră aşezate la locul şi în poziţia caracteristică pentru mormintele scitice în genere. Constituind o categorie de armament obişnuită în mormintele scitice, vom adăuga aici doar faptul că, după forma lor (lama lungă, dar relativ îngustă şi totodată puternic profilată), cele două lănci de la Băiţa aparţin tipurilor mai tîrzii, ce încep să apară spre sfîrşitul fazei arhaice a culturii scitice (deci după mijlocul secolului VI î.e.n.), fiind intens folosite în secolul V î.e.n.57. Cronologia acestor tipuri de lănci se verifică şi în Transilvania. Astfel, în mormîntul nr. 2 de la Batoş58 şi acum în cele două morminte de la Băiţa, lănci de acest fel apar asociate cu săgeţi de tipuri post-arhaice. Topoare de luptă. Această categorie e reprezentată la Băiţa printr-un exemplar descoperit în mormîntul nr. 3 (pl. XX/8). Este un topcr-ciocan caracteristic, cu multe analogii în mormintele scitice transilvănene (de ex. la Ciumbrud59, Cristeşti60, Şoimuş61), specific şi lumii scitice nordpontice62. 57 A. I. Meliukova, Voruzenie skifov, D!_4, Moskova, 1964, pp. 35—44, pl. XIV. 58 N. Vlassa, în OCD, pp. 553—556; Cf. V. Vasiliev, în ActaMN, III, 1966, p. 416. 59 Şt. Ferenczi, în ActaMN, II, 1965, p. 90, fig. 8/37. Ii0 A. Zrínyi, op. cit., pl. XII/32. 91 O. Floca, Sargetia, I, 1937, p. 63, fig. 7. 62 A. I. Meliukova, op. cit., p. 65, sqq., pl. 21.
