Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

672

VASILE POP

14

După car cine aleargă? Măicuţă-sa ai dragă, Cu glaja cu leacurile

Să-i aline durerile.

Stai, maică, nu mai umbla Că tăt n-oi mai înjia.

(Inf. Moţ Vasile — Rîciu)

Dragul meu (sau draga mea)... numele. Roagă-te cui ti-i ruga,

Roagă-te la clopotar Să tragă clopotele rar.

Să-l tragă rar şi-ndesat Că tu dragă ai plecat.

N-ai plecat după mireasă

C-ai plecat pe veci de-acasă.

Ai plecat, dragă, cu caru’

Nouă ne-ai lăsat amaru’.

Şi te duci, dragă, sub glii înapoi mai mult nu vii.

Mai mult nu ne întîlnim Că te duci în ţintirim.

(Inf. Văideanu Grigore — Oroiu)

Cînd alaiul ajunge la poarta cimitirului, fetele şi feciorii cîntă:

Bucură-te, ţintirime, Mîndră floare vine-n tine. Dar nu vine să-nflorească Ci vine să putrăzească. Dragă, nu ţi-o fi urît

Aşa ţînără-n mormint? Dragă, nu ţi-o fi bănat De-aşa tînără-ngropal? Ţintirim cu porţi de iarbă Ţie-ţi vine-o floare dragă.

Versurile şi bocetele înşirate mai sus au fost cîntate cu ocazia diferitelor „nunţi“ care s-au organizat de-a lungul anilor în zona cercetată de noi, de către Cocoară Maria, Păcurar Victoria, Moldovan Carolina şi Maria Ţandea, toate din localitatea Zau de Cîmpie — Mureş.