Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
9 FOLCLORUL VĂII GURGHIULUI (I) 575 remarcabile ca realizare artistică, se amintesc o seamă de practici şi credinţe (unele dintre ele dispărute între timp), fiind descrise şi cîteva jocuri de priveghi. Şapte din acestea le-am întîlnit şi noi în Ibăneşti, ca şi în celelalte sate din zonă (Ursul, Calul, Moimiţele, Găina scurtă), fie în plină circulaţie, fie în repertoriul pasiv al locuitorilor11. Datele furnizate de materialul în discuţie, reprezintă astfel piese deosebit de valoroase pentru studiul repertoriului şi evoluţiei jocurilor de priveghi din această regiune. Un an mai târziu, S. FI. Marian inserează în „studiul folcloristic“ despre insecte, cîteva credinţe şi descântece despre „viermi de mere“ şi „calul dracului“, toate culese de T. A. Bogdan din localităţi ale Văii Gurghiului: Gurghiu, Hodac, Ibăneşti, Caşva şi Glăjărie12. Menţiunile privitoare la folclorul Văii Gurghiului dispar apoi mai bine de un deceniu, pentru ca în 1914 să întâlnim două colinde din Ibăneşti în colecţia lui Al. Viciu, Colinde din Ardeal13, colinde care fuseseră culese de elevul D. Fărcaş. Acelaşi D. Făroaş este prezent cu un cîntec de cătănie din Ibăneşti şi în cealaltă culegere Flori de cîmp, pînă de curînd inedită a lui Al. Viciu.14 15 * In acelaşi an se fac întîile notaţii de muzică populară. Ele se datorează folcloristului Béla Bartók şi sínt rezultatul unei culegeri mai largi, făcută de acesta în satele de pe Valea superioară a Mureşului. Nu cunoaştem încă toate piesele notate de Bartók din zona Văii Gurghiului şi nici măcar numărul lor. încheierea editării colecţiei sale inedite de folclor va lămuri, cu siguranţă, şi această prdblemă. Ceea ce ştim în momentul de faţă este că Béla Bartók a cules folclor românesc din satele Hodac, Ibăneşti şi Orşova, precum şi din Idicel şi Urisiul de Sus, situate în imediata apropiere a Văii Gurghiului.1Г’ Ne-am fi aşteptat ca folclorul zonei să beneficieze mai mult de acţiunea întreprinsă, după anul 1930, de I. Muşlea în cadrul Arhivei de folclor a Academiei. In realitate, în fondurile Arhivei au intrat abia două materiale trimise de corespondenţi din această regiune. Unul, datorat 11 Dumitru Pop, Contribuţii la studiul jocurilor de priveghi din zona Văii Gurghiului, în „Revista de etnografie şi folclor“ 2, tom. 13, 1968, p. 131—141. 12 Cf. S. FI. Marian, Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folcloric de............................................Bucureşti, Editura Academiei Române, 1903, p. 299, 564—565. 13 p. 42—43, 70. 14 Cf. A. Viciu, Flori de cîmp. Doine, strigături, bocete, balade. Colecţie de folclor inedită, publicată cu studiu introductiv, note, indici şi glosar, de R. Todoran şi I. Taloş. Cluj-Napoca, Editura Dacia 1976, p. 225, t. 1044. 15 Cf. Béla Bartók, Scrieri mărunte despre jolclorlu românesc, adunate şi traduse de Constantin Brăiloiu, Bucureşti 1932.
