Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
9 DIN ACTIVITATEA „FRONTULUI PLUGARILOR 539 teişti.33 Pe unele din terenurile acestora, rămase libere după împroprietărire, au fost colonizaţi ţărani români şi maghiari din regiunile de munte învecinate, care lucraseră înainte cu miile aceste pămînturi ca slugi sau ca muncitori. „Primul mare act social înfăptuit de guvernul dr. Petru Groza imediat după 6 martie — relatează acelaşi ziar — a fost reforma agrară. Legea de reformă agrară nu face nici o deosebire între naţionalităţile conlocuitoare şi, după cum era firesc într-un stat democratic nu s-a făcut pe această bază nici o discriminare“.34 Prin înfăptuirea reformei agrare a fost rezolvată problema fundamentală a desăvîrşirii revoluţiei burghezo-democratice, închegîndu-se alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. La realizarea acestor obiective de importanţă istorică, organizaţia Frontul plugarilor şi-a adus o contribuţie valoroasă, de mare însemnătate. Concomitent cu lupta pentru traducerea în fapt a reformei agrare, organizaţia Frontul plugarilor a desfăşurat o activitate intensă pentru realizarea planului de însămînţări din toamna anului 1944 şi primăvara anului 1945, în strînsă colaborare cu celelalte organizaţii democratice ca: Uniunea Populară Maghiară, Sindicatele Unite, Uniunea Patrioţilor, Apărarea Patriotică, Uniunea Tineretului Progresist şi alte forţe democratice sub îndrumarea şi conducerea organizaţiei judeţene a Partidului Comunist Român. Ca rezultat al acestei activităţi, la 31 mai 1945, suprafaţa însămînţată pe judeţ era de 115 041 ha, adică peste 90°/o din suprafaţa arabilă a judeţului,35 în ciuda greutăţilor întîmpinate din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, precum şi a lipsei de atelaje şi animale de muncă, la care s-a adăugat sabotajul elementelor reacţionare, care încercau prin toate mijloacele să compromită reforma agrară şi regimul democratic. Înţelegînd importanţa economică şi politică a însămînţărilor, muncitorii din oraşul Tîrgu-Mureş şi din alte centre ale judeţului au răspuns cu elan la chemarea organizaţiei judeţene a Partidului Comunist Român şi a Sindicatelor Unite, venind în ajutorul ţărănimii prin repararea în mod gratuit a numeroase unelte agricole. în acest scop, mai multe echipe de muncitori ceferişti din Tîrgu Mureş s-au deplasat în timpul liber, îndeosebi duminica, în diferite comune şi sate din cadrul judeţului, reparînd uneltele agricole ale ţăranilor.36 Aceste acţiuni au 33 „Ardealul Nou“, an. I, nr. 9 din 20 iulie 1946. 34 Idem. 35 „înfrăţirea“, an. I, nr. 28 din 31 mai 1945. „Ardealul Nou“, an. I, nr. 29 din 28 septembrie 1946.зв
