Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
528 PETRE BUNTA 22 poziţii principale în economia naţională de către monopolurile germane şi era interesată să participe la lupta contra Germaniei hitleriste, dar era ostilă naţionalizării industriei, fiind proprietara unor întreprinderi industriale şi bancare. Scoaterea din program a acestui punct corespundea întrutotul cerinţelor momentului istoric şi crea posibilităţi noi partidului comunist pentru colaborarea cu forţele politice din afara F.N.D. Prin prevederile sale, care corespundeau intereselor marii majorităţi a populaţiei ţării, Programul de guvernare al F.N.D. reprezenta platforma pe baza căreia forţele revoluţionare îşi puteau asigura sprijinul larg al celor mai diverse pături ale populaţiei, precum şi colaborarea cu o parte a burgheziei. Intr-un timp scurt Programul a căpătat sprijinul călduros al marii majorităţi a poporului. Pe lingă muncitori, ţărani, intelectuali şi păturile mijlocii de la oraşe, Programul a găsit aprobare şi în rîndurile anumitor pături ale burgheziei. Tot mai mulţi membri şi întregi organizaţii ale P.N.Ţ. şi P.N.L., dîndu-şi seama de caracterul antipopular al politicii cercurilor conducătoare, au părăsit aceste partide şi s-'au alăturat luptei forţelor democratice. In februarie 1945 au aderat la F.N.D. organizaţiile locale ale P.N.Ţ. şi P.N.L. din Iaşi, Satu Mare, Bistriţa, Dej, organizaţiile P.N.Ţ. din Romanaţi, Constanţa, Vaslui, organizaţiile P.N.L. din Neamţ, Dîmboviţa etc.41. La 23 februarie 1945 un grup numeros de fruntaşi ai P.N.Ţ. în frunte cu Anton Alexandrescu, pe atunci secretar general al tineretului P.N.Ţ. a declarat că se desolidarizează de politica şi activitatea reacţionară a conducerii P.N.Ţ. şi că aderă la programul de guvernare al F.N.D. In declaraţia făcută eu acest prilej, ei au demascat politica profascistă a lui Maniu, Mihalache şi a altor conducători reacţionari ai P.N.Ţ., legăturile lor strînse cu legionarii, ohemînd membri P.N.Ţ. să adere la programul de guvernare al F.N.D.42. La „Comitetul de iniţiativă“ format de acest grup au aderat multe organizaţii ale P.N.Ţ. In vederea formării unui guvern democratic, Consiliul F.N.D., discutînd în mai multe şedinţe problema colaborării cu gruparea liberală condusă de Tătărăscu, s-a pronunţat pentru colaborarea cu această grupare43. După insurecţia naţională, reprezentanţii acestei grupări au avut o poziţie favorabilă forţelor democratice. In ianuarie 1945, în condiţiile trecerii la ocuparea în masă a moşiilor şi ale intensificării luptei maselor 41 P. Nichita, art. cit., p. 11. 42 Scinteia, din 25 februarie 1945. 43 în gruparea liberală condusă de Tătărăscu a intrat o parte din marii capitalişti grupaţi în special în jurul „Băncii de Credit Român“ şi o parte importantă a burgheziei mijlocii şi a chiaburimii.
