Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
524 PETRE BUNTA 18 clasei muncitoare. La platforma Frontului Unic Muncitoresc au aderat Comisia de Organizare a Mişcării Sindicale Unice, Frontul Plugarilor, Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Tineretului Socialist, Apărarea Patriotică, MADOSZ-ul, Uniunea Patrioţilor, Uniunea Femeilor Democrate din România şi alte organizaţii democratice. In ziua de 12 octombrie 1944 s-a constituit Consiliul Naţional al Frontului Naţional-Democratic, din reprezentanţi ai organizaţiilor politice şi obşteşti componente. In consiliu au intrat: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Luereţiu Pătrăşcanu, Vasile Luca din partea P.C.R., C. Titel-Petrescu, Lothar Rădăceanu şi Tudor Ionescu din partea P.S.D., Chivu Stoica, V. Brătfăleanu şi Al. Sencovici din partea Sindicatelor, prof. Gh. Vlădescu Răcoasa, prof. dr. D. Bagdasar şi prof. dr. S. Stoilov din partea Uniunii Patrioţilor, Gheorghe Micle din partea Frontului Plugarilor35. Frontul Naţional-Democratic era o largă coaliţie de forţe care reprezenta pe muncitori, ţărani, intelectuali, păturile sociale mijlocii de la oraşe, unite în vederea înfăptuirii unor profunde transformări democratice, antifasciste şi antifeudale în viaţa economică şi politică a ţării. Din iniţiativa P.C.R., Consiliul F.N.D. a luat imediat după constituire decizia de a comunica conducerii partidelor naţional-ţărănesc şi naţionalliberal hotărîrea pe care a adoptat-o, de a desfiinţa Blocul Naţional-Democrat, format în luna iunie 1944 şi de a invita partidele „istorice“ să adere la F.N.D.36. Tratativele nu au dus însă la rezultatul scontat, datorită poziţiei ostile a liderilor P.N.Ţ. şi P.N.L. faţă de transformările democratice pe care le cuprindea platforma. După eîteva zile de eschivare, cele două partide burghezo-moşiereşti au refuzat să intre în F.N.D. Propunerea adresată partidelor „istorice“ de a adera la platforma F.N.D. permitea membrilor de rînd şi cadrelor conducătoare cinstite ai acestor partide să contribuie la realizarea platformei F.N.D. şi în acelaşi timp la demascarea politicii antipopulare a conducătorilor reacţionari ai P.N.Ţ. şi P.N.L. întărirea politică şi organizatorică a Partidului Comunist Român, creşterea influenţei sale în mase, consolidarea colaborării dintre comunişti şi social-democraţi în cadrul Frontului Unic Muncitoresc, creşterea capacităţii de acţiune a Frontului Naţional-Democratic şi lupta revoluţionară de nestăvilit a maselor, au determinat o schimbare neîntreruptă a raportului de forţe în favoarea democraţiei, provocînd noi disensiuni şi 35 Scînteia, din 15 octombrie 1944. 86 Scînteia, din 15 octombrie 1944.
