Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
13 LUPTA P.C.R. PENTRU CONCENTRAREA FORŢELOR DEMOCRATICE 519 ticipînd nemijlocit la toate marile transformări revoluţionare cu care se mîndreşte astăzi societatea noastră“. Scopul consolidării şi dezvoltării Uniunii Patrioţilor era atragerea tuturor elementelor democratice şi patriotice din diferite categorii sociale, care nu se încadrau într-unul din partidele politice sau în Sindicatele Unice. Comitetele Uniunii Patrioţilor au jucat un rol important în democratizarea aparatului de stat şi în lichidarea rămăşiţelor fascismului din ţară. în şedinţele organizate de Uniunea Patrioţilor au fost ridicate şi dezbătute şi anumite probleme cu caracter economic, ca: aprovizionarea cu alimente şi lemne, situaţia locuinţelor etc., şi ş-au adoptat hotărîri împotriva sabotorilor şi speculanţilor. După insurecţia naţională antifascistă, sub îndrumarea P.C.R., mai ales în oraşele ţării a început să activeze şi o altă organizaţie democratică: Apărarea Patriotică. Această organizaţie a continuat tradiţiile M.O.P.R. (Ajutorul Roşu), care în timpul ilegalităţii a desfăşurat o muncă susţinută pentru ajutorarea acelora care au căzut jertfă terorii regimului burghezo-moşieresc, precum şi a luptătorilor progresişti şi antifascişti eliberaţi din închisori şi lagăre de concentrare. Apărarea Patriotică a înfiinţat cantine şi spitale fără plată, a strîns bani, îmbrăcăminte şi alimente celor loviţi de teroarea orînduirii burghezo-moşiereşti. în primăvara anului 1945, Apărarea Patriotică număra circa 73 000 de membri. Prin organizaţiile Uniunea Patrioţilor şi Apărarea Patriotică, partidul comunist tindea să cuprindă masele cele mai largi ale ţării. Dintre organizaţiile democratice ale naţionalităţilor conlocuitoare, îndrumate de P.C.R.22, cea mai însemnată organizaţie era MADOSZ-ul (din octombrie 1944 Uniunea Populară Maghiară)23. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, această organizaţie a devenit în scurt timp o organizaţie de masă puternică. în timpul Congresului din 6—12 mai 1945, Uniunea Populară Maghiară număra 387 753 de membri24, avînd în conducere pe Juhász Lajos, Kacsó Sándor, Kurkó Gyárfás, Bányai Ladislau, Takács Ludovic şi alţii. Organizaţii puternice avea U.P.M. mai ales pe teritoriul Transilvaniei. în regionala Cluj, de exemplu, numărul membrilor U.P.M. la sfîrşitul lunii mai 1945 era de 121 653, în Banat de 41 556, în Braşov 102 958, în Oradea — Satu Mare 40 310 etc.25. Sub în22 Astfel, Comitetul Iugoslav din România, Comitetul Democrat Evreiesc etc. 23 Consfătuirea pe ţară a MADOSZ-ului din 16 octombrie 1944, ţinută la Braşov, a hotărît extinderea activităţii acestei organizaţii, denumind-o in continuare Uniunea Populară Maghiară. 24 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 31, fila 2; vezi şi Nemzetiségi anyaszervezetünk, Edit. Comitetului Executiv al U.P.M., Cluj, 1946, p. 14. 25 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 31, fila 2.
