Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
11 LUPTA P.C.R. PENTRU CONCENTRAREA FORŢELOR DEMOCRATICE 517 Aceste congrese, fără nici o excepţie, şi-au desfăşurat lucrările sub semnul întăririi categorice a F.U.M. Delegaţii la congrese — comunişti, social-democraţi sau fără de partid — exprimau cuvîntul maselor muncitoare în problemele fundamentale ale ţării. După o analiză temeinică a condiţiilor economice şi politice în ţară, făcînd bilanţul uriaşei munci organizatorico-politice înfăptuite de clasa muncitoare în perioada scursă de la refacerea unităţii muncitoreşti pînă la data congreselor, s-au adoptat aici o serie de hotărîri, subliniind în mod deosebit necesitatea consolidării unităţii mişcării sindicale pe baza frontului unic. Dezbaterile şi hotărîrile congreselor reflectau faptul că în lupta cu forţele reacţionare şi cu elementele scizioniste social-democrate de dreapta, clasa muncitoare organizată în sindicate unice şi-a consolidat rîndurile, contribuind astfel la întărirea F.U.M. Congresele de constituire a uniunilor sindicale şi Congresul General al Sindicatelor Unice au constituit o excelentă demonstraţie de forţă unită a clasei muncitoare din România, dovedind că muncitorimea română s-a interesat „în mod serios şi de aproape de problemele politice ale ţării noastre“19. Ele au marcat creşterea maturităţii politice a clasei muncitoare, o încununare a muncii desfăşurate de P.C.R. şi P.S.D. pentru unitatea de voinţă şi acţiune a clasei muncitoare, pentru consolidarea şi dezvoltarea F.U.M. — coloana vertebrală a coaliţiei tuturor forţelor democratice şi patriotice din ţara noastră. Concomitent cu consolidarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, Partidul Comunist Român a acordat o atenţie deosebită organizării maselor de bază ale ţărănimii, făuririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Sub îndrumarea comitetelor regionale şi judeţene de partid, mii de muncitori au mers la sate pentru a sprijini activitatea politică şi organizatorică în rîndurile ţărănimii. La sate au fost create comitete ţărăneşti, care cuprindeau elementele cele mai înaintate din rîndurile ţărănimii. In creşterea influenţei politice a P.C.R. în rîndurile ţăranilor muncitori un rol important a jucat organizaţia democratică a ţărănimii: Frontul Plugarilor, condus de Dr. Petru Groza, patriot de seamă, eminent om politic. Din conducerea Frontului Plugarilor au mai făcut parte Miron Belea, Ion Moga-Fileru, Romulus Zăroni şi alţii. Frontul Plugarilor declara pe faţă că înţelege să meargă mînă în mină cu partidul comunist. Despre relaţiile dintre Frontul Plugarilor şi P.C.R., în şedinţa cu activul central al partidului comunist din 25—27 aprilie 19 Cuvîntarea rostită de Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul General al Sindicatelor Unice, în Scînteia, din 2 februarie 1945.
