Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
514 PETRE BUNTA 8 asigure consolidarea şi dezvoltarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, o mare însemnătate a avut acordul realizat cu privire la reorganizarea mişcării sindicale unice în condiţiile existente după eliberarea ţării. Imediat după 23 august 1944, P.C.R. a îndemnat masele de muncitori şi funcţionari să se organizeze în sindicate unice. Nucleul organizării sindicatelor trebuia să-l constituie comitetele de fabrică, care fiind alese de toţi muncitorii, erau cele mai potrivite pentru asigurarea unităţii reale a tuturor muncitorilor. Răspunzînd chemării P.C.R., între 27—31 august 1944 muncitorii principalelor întreprinderi din Capitală şi din alte oraşe ale ţării au ţinut adunări la care au hotărît organizarea sindicatelor din ramurile respective, începînd cu comitetele de întreprindere. In unele locuri organizarea sindicatelor a început cu organizarea unor comitete de iniţiativă. Comitetele de întreprindere au luat locul comitetelor patriotice înfiinţate în mai—august 194410. In aceste condiţii, cînd într-o serie de întreprinderi din ţară se desfăşura acţiunea de organizare a sindicatelor, a avut loc, la 1 septembrie 1944, şedinţa delegaţilor Comitetelor Centrale ale P.C.R. şi P.S.D. care au dezbătut şi hotărît măsurile de organizare a sindicatelor unice. La această consfătuire delegaţia P.S.D. a avut o poziţie identică eu punctul de vedere expus de delegaţia P.C.R. cu privire la organizarea profesională a clasei muncitoare. Delegaţiile celor două partide au hotărît ca refacerea mişcării sindicale să se înfăptuiască pe baza principiilor revoluţionare ale unităţii muncitoreşti, ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar, iar din punct de vedere organizatoric pe baza principiilor autonomiei sindicale şi ale centralismului democratic, a principiului organizării pe ramuri11. Consfătuirea a hotărît constituirea Comisiei de Organizare a Mişcării Sindicale Unice (din care făceau parte 5 comunişti şi 5 socialdemocraţi), avînd ca preşedinte pe Victor Brătfăleanu (P.S.D.), ca vicepreşedinte pe Alexandru Sencovici .(P.C.R,). Această comisie avea rolul de a conduce şi coordona, în mod centralizat, acţiunea de organizare a salariaţilor în sindicate unice şi activitatea acestora. Realizarea unităţii sindicale a marcat un pas însemnat pe calea colaborării strînse dintre comunişti şi social-democraţi, a contribuit la creşterea forţei şi capacităţii de luptă a clasei muncitoare şi a dat un puternic impuls organizării maselor largi populare. 10 V. Liveanu, Din lupta Partidului Comunist Român pentru unitatea clasei muncitoare, în Studii (1959), nr. 4. 11 România Liberă, din 2 septembrie 1944.
