Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
508 PETRE BUNTA 2 Ea s-a caracterizat printr-o afirmare a organizaţiilor şi organelor partidului ca forţele politice cele mai active, pline de vitalitate. Partidul Comunist Român s-a prezentat imediat după 23 august 1944 ca un organism în plină dezvoltare, manifestîndu-se ca cel mai dinamic partid din România, avînd un însemnat număr de cadre cu experienţă revoluţionară, singurul care dispunea de o reţea de organizaţii regionale, judeţene şi locale de partid. Potrivit condiţiilor existente, reorganizarea P.C.R. în condiţii legale, consolidarea organizaţiilor existente şi extinderea reţelei organizaţiilor de bază, constituirea aparatului de partid s-au desfăşurat în mod gradat, pe o perioadă mai îndelungată, în strînsă legătură cu asigurarea rolului conducător al partidului comunist în revoluţia populară. Apreciind începutul organizării partidului în condiţiile legalităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată: „încă din primele zile după 23 August, activul de partid din afară şi cel eliberat din înohisori şi lagăre şi-a unit forţele şi a trecut la organizarea partidului. In septembrie erau deja constituite toate organizaţiile judeţene de partid şi se trecuse la constituirea organizaţiilor de partid în întreprinderi, instituţii şi la sate“. In timp scurt şi-au început activitatea legală cele 12 comitete regionale. Astfel, Bucureşti cu 4 sectoare de oraş — roşu, galben, albastru şi negru — şi 4 judeţe; Banat cu 4 judeţe; Braşov cu 8 judeţe; Cluj eu 6 judeţe; Dîmboviţa cu 3 judeţe; Dobrogea cu 2 judeţe; Dunărea de Jos cu 6 judeţe; Moldova eu 12 judeţe; Prahova cu 2 judeţe; Valea Jiului cu 2 judeţe, Oradea — Satu Mare cu 3 judeţe şi Oltenia cu 6 judeţe. Reorganizarea Partidului Comunist Român s-a desfăşurat după principiul teritorial şi al locului de producţie, principii organizatorice caracteristice partidelor marxist-leniniste. Unitatea de bază a partidului era celula de partid, care reunea cel puţin trei membri de partid. Celule de partid se creau în fabrici, uzine, instituţii de stat sau particulare, în armată, la sate etc. Nu se creau celule de partid în organizaţiile de masă, rolul conducător al partidului comunist exprimîndu-se aici prin linia politică generală şi activitatea membrilor săi. Din octombrie 1944, pe baza indicaţiilor conducerii P.C.R. s-a trecut la primirea de noi membri, la consolidarea organizaţiilor regionale şi încheierea procesului de creare a comitetelor judeţene, de plasă şi sector. Creşterea continuă a influenţei partidului comunist în mase, a rolului său conducător în procesul revoluţiei populare se exprima direct prin intrarea în rîndurile P.C.R. a unui număr crescând de muncitori, ţărani, intelectuali şi alţi oameni ai muncii, români, maghiari şi de alte
