Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

15 SOCIETATEA DE ISTORIE, ARHEOLOGIE, ETNOGRAFIE 503 V. Goldiş, în calitate şi de preşedinte al Astrei. De asemenea s-a ivit conflictul dureros între dl. Filimon custode al acestui muzeu şi primăria oraşului Tg.-Mureş, în urma căruia dl. Filimon s-a retras de la acest muzeu chiar în timpul cel mai nefavorabil al săpăturilor de la Cristeşti. Acest conflict în urma intervenirii comi­tetului s-a compus şi complanat spre binele ambelor părţi. De asemenea s-a com­pus şi neînţelegerea ivită cu dl. primar Bernady şi preşedintele secţiei locale a Astrei. Astfel s-a putut deoparte continua cu succes şi săpăturile arheologice de la Cristeşti cu concursul şi a societăţii ist. arheologice din Cluj, care a trimis ca de­legat pe profesorul arheolog expert Ferenczy. b) . în urma convocatorului de la 1 iulie 1928, s-a putut reconstitui şi comi­tetul acestei societăţi în şedinţa de la 6 iulie 1928, alegîndu-se membrii actualului comitet, conform statutelor după o trăgănare şi abatere de la statutele societăţii, de peste 4 ani. De asemenea s-a continuat şi pertractările de la tribunalul din localitate în chestia recunoaşterii societăţii ca persoană juridică. c) . Terminîndu-se lucrările de desgropare ale celor mai importante resturi ale vieţii casnice şi documente evidente despre continuitatea vieţii primilor colo­nişti romani şi daci rămaşi în Dacia-Traiană şi după evacuarea acestei provincii, aceste relicve ale neamului nostru românesc, s-au transportat şi aşezat parte în mai multe lăzi aşezate în curtea Palatului Cultural al oraşului, parte în unele aparta­mente ale muzeului oraşului municipal Tg.-Mureş. Pentru aceste epocale monu­mente, am avansat dlui Filimon suma de lei 48 871 din depunerea de la Albina şi unele taxe de membrii încasate din parte-mi în lipsa casierului comitetului socie­tăţii, după cum arată ziarul dedus despre aceste avansuri. Se mai află la Albina depunerea de lei 24 345. 7. — Cu inceperea anului 1929, societatea intră în nouă era a personalităţii sale, recunoscută — în urma informaţiunilor şi corespondenţelor date atît din partea unor savanţi ca răspunsul V. Pîrvan, cit şi a ziarelor de renume mondial. Comitetul actual şi mai vîrtos cel care se va reconstitui, este chemat a continua lucrările acestei societăţi, în toate domeniile activităţii ei, după spiritul şi litera statutelor ei. Tg.-Mureş la 8 iunie 1929. (ss) Elie Cîmpeanu, preşedintele societăţii. Arh. Stat. Tg. Mureş, Fond Elie Cîmpeanu, dos. 4, fila 13—17. ANEXA NK. 3 1937. Prefaţa Buletinului Muzeului arheologic din Tg.-Mureş, nr. 1, Tip. Cluj, 1937 Prin străduinţele neobosite ale vrednicului protopop de pioasă amintire Ilie Cîmpeanu, care însufleţit de gloriosul trecut în care s-a zămislit naţiunea noastră pe acest pămînt al Daciei Traiane, în fiecare şedinţă a consiliului judeţean şi al municipiului Tg.-Mureş, a solicitat ajutoare pentru săpături în scop de a se pune temelia unui Muzeu arheologic. Ca rezultat al acestor stăruinţi în cursul mai mul­

Next

/
Oldalképek
Tartalom