Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
7 CONTRIBUŢII LA LEGĂTURILE CULTURALE ROMÂNO-MAGH1ARE 485 doar operele editate în limba română, maghiară şi germană. Cărţile în limbile franceză şi engleză erau cuprinse într-un catalog separat, iar operele interzise de autorităţile burghezo-moşiereşti nu figurau pe nici-o listă accesibilă cititorilor. Dintre autorii :cu lucrări tradu'se în limba română şi, respectiv, maghiară îi amintim pe: Fr. Engels, Ion Agîrbi'ceanu, Tudor Arghezi, H. de Balzac, H. Barbusse, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, A. P. Cehov, C. Dobrogeanu-Gherea (6 opere), Th. Dreiser, Victor Eftimiu, Anatole France, M. Gorki (10 opere), P. Istrati, Alexandra Kolontai, Jack London, Th. Mann, Ion Pas, Cezar Petrescu, Ch. Rappaport, Liviu Rebreanu (8 opere), Romain Rolland, Mihail Sadoveanu (8 opere), W. Shakespeare, G. B. Shaw, Upton Sinclair, Lew Tolstoi (15 opere), Emil Zola (12 opere) etc. In procurarea cărţilor de ştiinţe sociale, a căror circulaţie a fost interzisă de către autorităţi, soţii Cheresteşiu au primit ajutor de la profesorul Bărbat (şeful catedrei de sociologie de la Universitatea din Cluj) şi de la funcţionarul Bîndea, datorită cărora s-au obţinut cărţile confiscate la poştă. In urma activităţii lui Iuliu Deheleanu-Déry, Józsa Béla, Nagy István şi Victor Cheresteşiu, sediul bibliotecii „Libro“ a devenit şi loc de întîlnire conspirativă, un fel de club al muncitorilor, intelectualilor comunişti, social-democraţi, progresişti, fiind frecventat şi de profesori universitari, scriitori şi alţi intelectuali. Dintre cititorii bibliotecii mulţi erau încadraţi în mişcarea muncitorească şi democratică a vremii, ca: Teofil Vescan, Csehi Gyula, Jordáky Lajos, Szilágyi András, Tudor Bugnariu, Bányai László, Janovics Jenő, Jancsó Elemér, Poór Lili, Eduard Mezincescu, Korvin Sándor, Antal Márk, Dan Ştefan, Gál Ernő, Szirmai István s.a. Ocazional —pentru a împrumuta cărţi sau pentru a întîlni pe cineva — au mai trecut pragul bibliotecii dr. Petru Groza, Emil Isac, Tamási Áron, Kohn Hillel ş.a. Printre apărătorii bibliotecii „Libro“ faţă de autorităţi, care s-a dovedit a fi un for al legăturilor culturale româno-maghiare din acel timp şi răspînditor al valorilor culturale şi spirituale progresiste şi de stînga, figurau profesorii universitari Corneliu Tătaru şi Virgil Onişor, colonelul Hodiş Hamzu şi Bánffy Miklós16. Biblioteca „Libro“ din Cluj a funcţionat pînă la ocupaţia nordului Transilvaniei de armata horthystă, cînd fondul de cărţi a fost predat pentru păstrare Bibliotecii Universitare. După eliberarea patriei de sub jugul fascist cărţile au trecut în patrimoniul Bibliotecii Ateneului Józsa Béla. 16 Ibidem, p. 6.
