Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
7 ASPECTE ALE VIEŢII SANITARE 437 arul medicilor din România şi a li se recunoaşte acest drept în întreaga ţară22. în conformitate cu dispoziţiile Decretului XXI, în judeţe s-au constituit Comisii igienice judeţene, Comisii de disciplină23 şi s-au făcut noi arondări ale circumscripţiilor sanitare. Secţia sanitară s-a preocupat şi de refacerea şi înzestrarea, după posibilităţi, a spitalelor existente, sau de înfiinţarea altora în regiuni în care lipsa lor era acut resimţită24. încă la congresul medicilor români din Transilvania s-a ridicat chestiunea oportunităţii înfiinţării unui spital în regiunea Munţilor Apuseni. în memoriul înaintat la 14 martie 1919 de comisarii generali ai Munţilor Apuseni preşedintelui Consiliului Dirigent, care cuprindea un amplu program de îmbunătăţire a situaţiei Munţilor Apuseni sub raport economic, cultural şi sanitar, după ce se constată că bolile infecţioase făceau adevărate ravagii în rîndurile populaţiei, se cerea insistent înfiinţarea unui spital la Abrud25. încă la 27 februarie 12 martie 1919, Consiliul Dirigent a aprobat înfiinţarea lui, numindu-1, la 3 iunie 1919, ca director, pe Alexandru Borza26. La 14 septembrie 1919 s-a deschis spitalul din Abrud în două pavilioane ale fostei cazarme, avînd ca personal, pe lîngă director, doi medici primari, un medic secundar, două surori voluntare, două surori calificate, un administrator şi cîţiva oameni de serviciu27. Spitalul din Abrud, primul 22 „Gazeta Oficială“ nr. 24—25 din 17, 26 martie 1919, p. 3. 23 „Gazeta Oficială“ nr. 62—64, p. 6; fond Iuliu Moldovan, dosar 1, f. 46; vezi Procesul verbal din 24 ianuarie 1920 al şedinţei de constituire a Comisiei igienice a judeţului Cojocna, cf. Arhivele Statului Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cojocna, mapa 1, act 340/1920. Cu aceeaşi ocazie s-au făcut şi arondările circumscripţiilor sanitare ale judeţului. Decretul XXI prevedea că medicul primar al judeţului, în înţelegere cu subprefectul şi cu Comisia de igienă a judeţului, fac resortului ocrotirilor sociale propuneri pentru constituirea circumscripţiilor sanitare din acele comune care în parte erau sub 5 000 locuitori, dar în total să depăşească 10 000 locuitori. Ordonanţa nr. 3 privitoare la executarea Decretului XXI arăta că aceste cifre nu trebuie să se aplice în mod rigid, cf. „Gazeta Oficială“ nr. 85 din 3 februarie 1920, pp. 1—2. Vezi Circulariu subprefectului judeţului Braşov din 27 martie 1920 adresat primpretorilor şi oficiilor comunale prin care îi înştiinţa despre constituirea Comisiei igienice, cf. Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura judeţului Braşov, actele subprefecturii, act 77/1920. în martie 1920 s-a constituit Comisia igienică a judeţului Timis, cf. „Banatul“, nr. 30 din 3 aprilie 1920. 24 Vezi Raport despre spitalul din Huedin al primmedicului judeţului Cojocna din 15 martie 1919 către Subprefectură, cf. Arhivele Statului Cluj-Napoca, fond Prefectura judeţului Cojocna, mapa 6, act 1542/1919. Consiliul Dirigent a alocat în mai multe şedinţe fonduri pentru spitale: în 19 martie/1 aprilie 1919; în 21 mai 1919 etc. 25 Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, I, dosar 10/1919, f. 105: 26 Proces-verbal din 27 februarie/12 martie 1919 şi din 3 iunie 1919. 27 Activitatea spitalului din Abrud pe perioada 15 septembrie 1919 — 31 martie 1920, cf. fond Iuliu Moldovan, dosar 1, f. 187—205.
