Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
39 LEGISLAŢIA AGRARA DIN TRANSILVANIA (I) 425 18. Ciţi cai sínt în comună? 19. Cîţi porci sínt în comună? 20. Cîţi meseriaşi sínt în comună? cîţi dintre meseriaşi sínt români? 21. Cîte întreprinderi industriale (fabrici) sínt în comună? cîte dintre acestea sínt ale românilor. 22. Cîţi comercianţi (negustori) sínt în comună? cîţi dintre comercianţi sínt români? 23. Cîte întreprinderi comerciale sínt în comună? cîte dintre acestea sínt româneşti? Dat în....................................1919. Primar (preşedintele Consiliului comunal). Notar (secretarul Consiliului comunal). Văzut..................................................1919. Primpretor. Instrucţiuni Primăriile şi Consiliile Comunale au să răspundă fără întîrziere la întrebările din chestionar după cea mai bună cunoştinţă a lor. Răspunsurile să fie cît se poate de precise. La sate se va proceda mai uşor convocîndu-se adunări fie pentru a aduna datele, fie pentru a le controla şi confirma. Datele indicate în răspunsuri să se refere la starea din 1 ianuarie st. n. 1919 întrucît este posibil. Contra acelora care vor da intenţionat răspunsuri neadevărate sau se vor face vinovaţi de greşeli provenite din superficialitate, neglijenţă, se va proceda cu toată rigoarea. Chestionarele întregite cu răspunsurile au să fie înaintate prin primpretorii sau consiliile cercuale, prefecţilor sau consiliilor comitatense în timpul cel mai scurt. Oraşele cu magistrat le înaintează direct prefecţilor, respectiv consiliilor comitatense. Chestionarele trebuiesc iscălite şi prevăzute cu sigiliul oficial. Sibiu, 15 ianuarie st. n. 1919 Dr. Victor Bontescu Şeful resortului Arh. Stat. Cluj, Fond. C.D.R.A.; mapa nr. 5/1919 f. 427—428. Dăm şi explicaţiile trimise pentru completarea răspunsurilor legate de proprietatea agrară mare: „... Spre a nu da loc la confuzii între noţiunea de exploatare agricolă, ţinem să spunem că sub numele de exploatare agricolă se înţelege — precizau instrucţiunile — întinderea de pămînt exploatată fără a ţine seama de titlul de posesiune. Se consideră ca mare agricultor acela care a cultivat pe seama sa proprie cel puţin 200 iug. iar toţi acei cari au cultivat mai puţin de 20 iug. vor intra în categoria micilor agricultori. De exemplu un mare proprietar poate deveni mic cultivator din moment ce o parte din moşia sa a fost dată în arendă, cultivînd pe seama lui mai puţin de 200 iug. şi invers, un proprietar mic poate deveni mare cultivator luînd în arendă pămîntul altora, cultivînd astfel pe seama sa 200 iug.“ Arh. Stat. Cluj, Fond C.D.R.A., mapa nr. 8/1919, f. 1052.
