Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
416 MARCEL ŞTIRBAN 30 toare77, prevedere de care s-a ţinut în adevăr seama în aplicarea lucrărilor de reformă agrară78. Ca o continuare firească a celor urmărite pînă acum ni se pare şi un scurt popas asupra acelor instituţii sau organisme cu caracter agrar sau administrativ, chemate să aplice sau să contribuie numai, intr-un fel sau altul, la rezolvarea, în limitele ştiute, a problemei ţărăneşti din Transilvania anilor 1918—1921. Problemele legate de organizarea unor instituţii, de activitatea şi scopul urmărit de acestea în general, s-au bucurat în istoriografia noastră din ultimele trei decenii de o atenţie mereu sporită. Ne găsim în faţa unui fenomen firesc şi necesar inspirat din tezele materialismului istoric, potrivit cărora cunoaşterea temeinică a unei baze sociale presupune o cunoaştere la aceleaşi dimensiuni asupra structurii acesteia. Cunoaşterea instituţiilor oferă cercetătorului prilejul de a reconstitui, imaginar, cu mai multă uşurinţă şi mai bine, o epocă sau o perioadă dată. Confidenţele pe care le fac în general arhivele instituţiilor atunci cînd istoricul le urmăreşte organizarea şi activitatea, dezvăluie, alături de fapte, şi gîndirea epocii. Surprind intenţiile reale ale clasei sau claselor sociale conducătoare şi, în acelaşi timp, reacţia claselor stăpînite, căci în ele s-au concentrat nu numai planurile „creatorilor“ ci, intr-un anumit fel, direct sau indirect, şi atitudinea maselor. De aici şi necesitatea cercetării problemelor economice, politice, sociale şi culturale, paralel şi în strînsă legătură cu instituţiile centrale şi locale, investite cu rezolvarea lor. Pornind de la aceste considerente, am socotit că este firesc ca în cadrul lucrării noastre să-şi găsească un loc aparte, restrîns fireşte, principalele instituţii cu caracter agrar din Transilvania. Am crezut, de asemenea, că este bine să ne oprim şi asupra unor instituţii administrative locale, primării, preturi, prefecturi. Şi unele şi altele au exercitat un rol direct sau mijlocii asupra vieţii social-economice a ţărănimii. De la una ori alta au pornit spre sate poruncile legilor şi spre ele s-au îndreptat, în bună parte, vrerile ţărănimii. La sediul lor au venit, de bună voie sau chemaţi, ţăranii să-şi apare drepturile ori să le cîştige. De la ele au por-77 Georgescu Mircea, op. cit., p. 57. 78 Ibidem. Cf. şi V. Popa, Reforma agrară din 1921 in judeţul Tîrnava Mare. .Teză de doctorat, mss. Cluj, 1975; Tr. Rus, Reforma agrară in judeţul Mureş-Turda. Teză de doctorat, mss. D. Şandru, op. cit., M. Ştirban, Citeva aspecte din aplicarea reformei agrare (1919—1921) în fostul judeţ Tirnava Mică. An. Inst. 1st. Cluj, 1970, 13, p. 278, 284.
