Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
40Э MARCEL ŞTIRBAN 22 să le dea. Doctrinele burgheze susţineau sau sprijineau dezvoltarea agriculturii româneşti capitaliste pe drumul reformelor fără zguduiri. S-au pronunţat pentru reforma agrară, pentru o expropriere cu răscumpărare şi o împroprietărire cu plată. Nici una n-a vizat însă lichidarea marii proprietăţi ci doar reducerea ei. Mai puţin receptivi înnoirilor erau conservatorii, care continuau să idealizeze rolul şi valoarea proprietăţilor moşiereşti în general. Liberalii şi naţionalii au considerat utilă şi avantajoasă acea parte a proprietăţii mari dispusă să îngăduie mai repede stabilirea relaţiilor de producţie capitaliste în agricultură. Ţărăniştii, dar şi naţionalii, şi-au pus mari nădejdi în burghezia satelor. Cu alte cuvinte, toţi sprijineau şi se sprijineau pe ceea ce reprezenta numeric puţin şi economic mult avînd în vedere, fireşte, suprafaţa de pămînt deţinută. Investigaţiile în doctrinele politice burgheze ne îndreptăţesc afirmaţia că nu poate fi luat drept criteriu de judecată, de apreciere, a unei doctrine numai conţinutul său teoretic, ci, mai ales şi în primul rînd, chiar aplicarea sa în viaţă, cu consecinţele sale. Doctrinele politice nu pot fi privite ca idei în sine ci ca teorii ce se cer verificate de realitate. Primesc o anumită valoare numai în măsura în care îşi găsesc o aplicare pozitivă în viaţă, se confruntă cu şi în practică. Partea teoretică şi cea practică sínt de fapt două componente ale doctrinelor politice burgheze ce pot fi şi au fost chiar contradictorii, ceea ce ne obligă întotdeauna la o adîncă selecţie a ceea ce putea fi veridic de ceea ce era exprimat în scop propagandistic, la o obligatorie confruntare a ideilor exprimate teoretic, ca program, cu realitatea, o urmărire a aplicării lor în viaţă şi a efectului produs. Aceasta deoarece este ştiut că a existat adeseori o mare contradicţie între ceea ce s-a preconizat doctrinar de către partidele burgheze şi ceea ce acestea au realizat atunci cînd au ajuns la fotoliile ministeriale.56 O doctrină complet deosebită faţă de aceea a partidelor burgheze a fost, în perioada avîntului revoluţionar 1918—1921, pînă la creerea Partidului Comunist Român, doctrina socialistă. Partidul socialist din România a susţinut în acea perioadă, spre deosebire de toate partideleburgheze, exproprierea totală a pămîntului, ceea ce însemna, de fapt, 58 58 Proprietatea ţărănească pînă la 5 ha a fost evaluată de recensămîntul agricol din 1941, care reflecta situaţia din cadrul frontierelor României în urma dictatului de la Viena, ca număr la 76,8°/o şi ca suprafaţă 33,3°/o. Comunicări statistice nr. 1 din 15 ianuarie 1945, p. 6; Göllner, C., Ştirban, M. Cîteva aspecte din conţinutul agrar al doctrinelor politice burgheze din România în perioada dintre cele două războaie mondiale. Sargeţia, 1971, 8, p. 178. Ştirban, M. Aspecte ale problemei agrare in presă ... p. 216.