Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
15 LEGISLAŢIA AGRARĂ DIN TRANSILVANIA (I) 401 Ca urmare a prevederilor decretului lege4 3911/1919, în toamna anului 1919 şi în primăvara anului următor au luat fiinţă şi au activat o seamă de instituţii sau comisii special create pentru pregătirea şi aplicarea reformei agrare. Noul decret-lege 2478 din iunie 1920 a înscris, referitor la aceste instituţii speciale şi comisii, modificări în organizare sau de procedură. Un alt decret-lege, emis ceva mai devreme, la sfîrşitul lunii martie 1920, prin care s-au pus bazele unui Comitet Agrar pentru împroprietărirea ţăranilor, cu sediul la Bucureşti38, a dus în mai-iunie la crearea unei secţiuni a acestui comitet cu sediul la Cluj. Noua instituţie fusese destinată tot pregătirii şi aplicării reformei agrare din Transilvania39. Ea va emite, singură sau împreună cu Comitetul Agrar Central, aşa cum o făcuse şi Consiliul Dirigent prin Resortul său de agricultură, o seamă de ordonanţe, decizii sau instrucţiuni cu caracter normativ. Despre unele instituţii sau comisii create în baza legislaţiei amintite — Consiliul Superior pentru reforma agrară, Comisia pentru arendări forţate şi Reforma agrară, Comisiunile judeţene şi Comisiunile locale pentru reforma agrară, Comitetele locale etc. — vom vorbi ceva mai tîrziu. Amintim aici, însă, în ordine cronologică principalele norme emise. Se cuvin a fi amintit înainte de toate cele trei ordonanţe date de Resortul agriculturii la 20 noiembrie 1919, aplicabile a doua zi. Este vorba, mai întîi, de instrucţiunile date pentru formarea Comisiunilor locale de reformă agrară, în temeiul articolelor 15—16 din decretul-lege 3911/191940. Apoi, de ordonanţa ce reglementa problema anunţării imobilelor expropriabile şi pe aceea a cererilor pentru împroprietărire41. Cea de-a treia ordonanţă a cuprins normele pentru folosirea fondurilor bă^ neşti în scopul pregătirii lucrărilor de reformă agrară şi retribuţiile membrilor Comisiunilor locale şi judeţene.42 După 3 luni de prelungite discuţii contradictorii, purtate între primpreşedintele Comitetului superior pentru reforma agrară şi Resortul agriculturii43, la 30 martie 1920, cu puţine zile înainte de a fi desfiinţat 38 Hamangiu, C. op. cit., p. 282. 39 Ştirban, M. Comitetul agrar — secţiunea Cluj. 1920—1921. (în Omagiu acad. projr~Şte]an Pascu, Cluj, 1974, pp. 185—190). 40 Ordonanţa nr. 1004/R. A. trimisă consilierilor agricoli la 2 decembrie 1919. Arh. St. Cluj, fond. C.D.R.A., mapa nr. 5/1919, f. 731 şi Instrucţiunile fond. D.A., dosar nr. 23/1920, f. 314—317; Gazeta oficială a Consiliului Dirigent nr. 74 din 6 decembrie 1919, pp. 1—2. 41 Ordonanţa nr. 1005 Arh. St. Cluj, fond. D.A., dosar nr. 23/1921, f. 310— 313 si Gazeta oficială a Consiliului Dirigent nr. 74/919. 42 Ordonanţa nr. 1006. Fond. cit. f. 318—325. 43 Osvadă, V. C. Reforma agrară pentru Transilvania,... p. 12. 26 — Marisia voi. VI.
